Garda Financiara a finalizat cercetarea celui mai mare caz de evaziune din judet

Asculta acest articol

Dosarul are peste 300 de pagini si a fost inaintat DNA

Un caz de evaziune fiscala destul de incalcit a fost finalizat de comisarii Garzii Financiare Maramures. Prejudiciul se ridica la 10.452.304 lei. Dosarul care numara peste 300 de pagini a fost inaintat zilele acestea Departamentului National Anticoruptie.

Povestea incepe in septembrie 2009, cand administratorul unei societati din municipiul Baia Mare a inchiriat un spatiu comercial unei societati cu sediul in Bucuresti. Mai exact, este vorba de inchirierea unui grajd dezafectat al unei foste ferme de stat, spatiu impropriu desfasurarii vreunei activitati. Firma din capitala interesata de acest spatiu a fost reprezentata de un cetatean roman, care s-a legitimat cu un act de identitate in care se mentioneaza ca are domiciliul in capitala.

“In aprilie 2010, la solicitarea Garzii Financiare din Alba, am incercat sa identificam o societate comerciala la acelasi sediu, fiind vorba de o alta firma din judetul Alba. Am contactat proprietarul spatiului si am constatat ca acolo nu functioneaza nicio societate. Persoana respectiva ne-a pus la dispozitie documentele si datele chiriasului din capitala. Alte date nu avea. Ne-am adresat Registrului Comertului si am solicitat actele si contractele care au stat la baza reinmatricularii societatii in Maramures. Atunci ni s-a pus la dispozitie istoricul societatii si un contract de comodat din care reiesea ca firma din Bucuresti cedase spre folosinta spatiul inchiriat de la societatea baimareana unei firme din Alba cu titlu de comodat (imprumut de folosinta), ca sa faca astfel dovada existentei noului sediu social”, a subliniat Mircea Niculae, comisar sef Divizie la Garda Financiara Maramures.

Actele au fost falsificate

Contractul era semnat atat la rubrica imprumutatorului, cat si la cea a imprumutatului, de un cetatean din Noua Zeelanda. Adica persoana care ceda spatiul spre folosinta si cea care prelua spatiul era aceeasi. Mai mult, s-a constatat ca cetateanul strain nici macar nu a trecut prin tara noastra.

“Din corespondenta cu Oficiul Roman pentru Straini si cu organele Politiei de Frontiera a reiesit faptul ca el nu a intrat, nici nu a iesit din tara, altfel spus, nu fusese in tara nicodata. Exista premise ca pasaportul lui utilizat in documentele mentionate sa fi fost falsificate”, a subliniat Mircea Niculae. Comisarul a avut inspiratia sa solicite Registrului Comertului si alte documente legate de alte societati care si-au mutat sediul aici si a ramas surprins cand a descoperit ca pana in mai 2010 nu mai putin de 36 de firme au facut acest transfer. “Toate cele 36 de societati aveau acelasi sistem de inmatriculare, care, dupa parerea noastra, contine semnaturi false. 25 dintre societati sunt din Alba, iar restul din judetele Iasi, Galati, Timis si Satu Mare”.

Societatile mutate aveau creante mari catre bugetul statului

Pentru a-si muta sediul si a cesiona partile sociale unor terti, firmele in cauza trebuiau sa depuna o hotarare a Adunarii Generale la Registrul Comertului din judetul unde isi aveau sediul initial. Comisarii maramureseni le-au cerut colegilor din tara documentele si au constatat ca pe hotararea de cesionare a partilor sociale aparea stampila a doua societati din Bucuresti si semnatura aceluiasi cetatean neozeelandez. Din nou documente cu date falsificate. De ce acest circuit si toate aceste manevre? Pentru ca firmele in cauza sa scape de plata datoriilor la stat, iar unii sa incaseze bani pentru a sterge urmele. Cele 36 de societati aveau creante catre bugetul statului ce insumeaza 10.452.302 lei. Persoanele implicate au incalcat prevederile Legii 241/2005 privind evaziunea fiscala si Legea 26/1990 conform careia cei care fac declaratii inexacte pe baza carora se fac inregistrari in Registrul Comertului risca inchisoarea.

Mircea Niculae a mai subliniat ca, daca se va dovedi ca semnaturile si datele sunt false, datoriile vor reveni prin hotararea instantei vechilor asociati care vor raspunde pentru plata lor. Dosarul ce contine nu mai putin de 300 de pagini a fost inaintat zilele trecute la  DNA. Comisarul Niculae este sigur ca se va da de capatul firului cand se vor elucida imprejurarile in care s-au vandut societatile si subliniaza ca vor raspunde cei care au cesionat parile sociale. Depunerea declaratiilor inexacte la Registrul Comertului se pedepseste cu pana la trei ani inchisoare iar pentru inmatricularea in temeiul unui act fals  atrage dupa sine tot privarea de libertate de la doi la opt ani.

Cazul a fost instrumentat incepand din luna aprilie de comisar sef Divizie Mircea Niculae, impreuna cu colegii sai Iosif Falticzka si Talida Bozantan, fiind vorba de cel mai mare prejudiciu descoperit pana acum de Garda Financiara Maramures.

*****

Pe scurt, schema de lucru se reduce la cateva miscari. Vechiul asociat cauta sa scape de firma cu datorii. Gaseste o persoana care, contra unui comision, de regula 10% din valoarea datoriilor, ii preia partea. Aceasta, la randul ei, cauta asa-zisi “oameni de paie”, cetateni dispusi sa semneze ca viitori administratori. De regula, acestia sunt fie boschetari, fie persoane aflate pe patul de moarte, asa ca in final nu mai e de la cine recupera sumele datorate statului. Acest lucru a fost posibil din cauza unei “portite” legislative, conform careia asociatii care preiau parti sociale nu erau obligati sa se prezinte in fata notarului pentru identificare.