Asculta acest articolGuvernul a aprobat propunerea Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) prin care tarifele poliţelor RCA să nu crească în următoarele 6 luni, urmând ca, în paralel, să fie prezentate soluţii la problemele identificate în piaţa de profil, a declarat directorul general al ASF, Valentin Ionescu.
“Astăzi (n. r. 5 aprilie) s-a aprobat hotărârea de guvern propusă de ASF. Principalul scop al acestei propuneri pe care noi am avansat-o în urma discuţiilor cu toate părţile implicate a fost ca, pe următoarele 6 luni, tarifele practicate de societăţile de asigurări să nu crească. De asemenea, pentru protejarea populaţiei, am avut mai multe prevederi în această hotărâre de guvern, care se referă la limitarea comisionului brokerilor din prima netă la 8%, limitarea numărului de zile pentru lipsa de folosinţă la 30 de zile, dar ea se poate prelungi numai pe documente care respectă legalitatea şi cu aprobarea asigurătorului”, a explicat Valentin Ionescu, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.
El a adăugat că ASF va propune modificarea Legii 132 (RCA) până la sfârşitul acestei sesiuni parlamentare, cel mai probabil în luna mai. “În această propunere vom adresa problemele identificate, dar vom şi implementa recomandările Directivei MTPI, directivei RCA, care este obligatoriu a fi implementată şi în România de la 1 ianuarie 2024”, a mai declarat Ionescu.
Cât ar urma să plătească un român pentru poliţele RCA după plafonare
Românii ar putea plăti pentru poliţele RCA cât plăteau în luna februarie, potrivit Antena 3 CNN.
Îngheţarea preţurilor mult promisă de Guvern nu îi ajută însă prea mult pe şoferi să rămână cu mai mulţi bani în buzunare. Variaţia medie, de exemplu, între tariful din acest an şi media din februarie 2023 este de aproximativ 12 procente. Evident, în funcţie de capacitatea cilindrică a motorului dar şi de vârsta şoferului. Mai exact, un tânăr de 23 de ani ar putea să plătească pentru o poliţă RCA undeva în jur de 1900 de lei, în timp ce unul în vârstă de 68 de ani ar scoate din buzunare 1080 de lei pentru aceeaşi poliţă.
Euroins, fostul lider pe piaţa RCA, a lucrat după o schemă care a lăsat fără asigurare peste 3 milioane de români
În urma scandalului care a zdruncinat piaţa asigurărilor RCA din România, apar informaţii potrivit cărora Euroins a transferat sume uriaşe de bani către compania-mamă, în Bulgaria. Autoritatea de Supraveghere Financiară nu ar fi fost informată în prealabil despre aceste tranzacţii, aflând despre ele după ce deja totul fusese parafat şi conturile golite.
Potrivit documentelor obţinute de jurnaliştii de la Libertatea, Euroins a început transferurile de bani încă din 14 februarie, la două săptămâni după ce ASF ar fi decis să facă plângere penală întregii conduceri a liderului asigurărilor RCA. Astfel, primii bani au ajuns tot la o companie din grupul Eurohold, prin semnarea unui contract de reasigurare cu EIG Re, din Bulgaria. Aproximativ 300 de milioane de euro au fost scoase astfel din compania românească. Contractul prevedea că, dacă Euroins intră în administrare, atunci obligaţiile celeilalte părţi încetează. Este clauza prin care, practic, banii rămân în Bulgaria, iar Fondul de Garantare nu se poate atinge de ei.
Compania susţine însă că totul a fost făcut transparent, că autorităţile au fost informate şi că banii nu au dispărut.
Potrivit contractului de reasigurare semnat, EIG Re a fost obligată să plătească suplimentar cu 1 miliard de lei peste această sumă în cazul unor plăţi suplimentare care ar avea loc, precum şi să acopere 87% din daunele din portofoliul Euroins România în 2023. Contractul de reasigurare cu EIG Re este retroactiv şi valabil de la 1 ianuarie 2023. Doar pentru perioada 1 ianuarie 2023 – 17 martie 2023, suma plătită în baza acestui contract a fost de peste 450 milioane lei.
O altă tranzacţie considerată suspectă a avut loc pe 15 martie, potrivit jurnaliştilor de la Libertatea. Atunci, Euroins a împrumutat cu bani grupul Eurohold. Este vorba despre obligaţiuni la alte entităţi care totalizează 253 de milioane de lei. Obligaţiunile sunt instrumente financiare prin care emitentul practic se împrumută de la cei care le cumpără, ;i la schimb, acesta plăteşte o dobândă.
Consecinţa acestor operaţiuni este că statul român trebuie acum să achite, prin Fondul de Garantare, paguba de sute de milioane de euro care rezultă din insolvenţa Euroins.
Fii primul care comentează