Asculta acest articolImporturile de cartofi la preţuri de dumping, lipsa subvenţiilor, dar şi a unei strategii din partea Ministerului Agriculturii provoacă pierderi semnificative fermierilor români, dar şi o scădere a interesului pentru această cultură prin reducerea suprafeţelor cultivate cu cartofi în 2012.
“În toamna anului 2011 şi în iarna acestui an au intrat în România cantităţi mari de cartofi pentru consum, cu şi fără documente, dar şi de dimensiuni foarte mari, care sunt interzişi pentru consum în stare proaspătă în statele respective, exercitând astfel o concurenţă neloială faţă de producătorii interni. Acest fenomen a dus la scăderea dramatică a preţului cartofului pentru consum la fermierii români şi chiar la imposibilitatea valorificării acestui produs”, a declarat pentru AGERPRES preşedintele Federaţiei Naţionale ‘Cartoful” din România (FNCR), Ioan Benea.
În opinia acestuia, diametrul cartofilor buni de consum nu trebuie să depăşească dimensiunea de opt centimetri, deşi din import sunt aduşi cu precădere doar cartofi de dimensiuni mult mai mari.
Preşedintele FNCR a precizat că efectele acestei situaţii de pe piaţa cartofului din România au condus la lipsa lichidităţilor pentru începerea noului ciclu de producţie, dar şi la imposibilitatea valorificării stocurilor de sămânţă certificată de către producătorii autorizaţi.
“Vom asista la scăderea interesului pentru această cultură şi, implicit, la reducerea suprafeţelor cultivate cu cartofi în anul 2012. În situaţia în care toate hipermarketurile din România au patroni din afara ţării şi nu au nicio obligaţie contractuală impusă de autorităţile române de a se aproviziona cu prioritate cu mărfuri din producţia internă, nu există niciun interes de a sprijini mediul de afaceri din România, dimpotrivă, îi ajută pe fermierii din ţara lor”, a precizat Benea.
În pofida numeroaselor voci care afirmă că produsele româneşti nu sunt de foarte bună calitate, Benea contraatacă aducând argumente în favoarea calităţii cartofilor autohtoni.
“Nu este adevărat că nu avem marfă de calitate, dimpotrivă produsele româneşti sunt de foarte bună calitate pentru că nu au încărcătura de reziduuri chimice precum produsele din import, din simplul motiv că nu avem posibilităţile financiare la nivelul fermierilor din Vest, nivelul de chimizare fiind foarte scăzut. Cu toate că în ultimii ani o parte din cultivatorii de cartofi au accesat fonduri europene şi au investit şi în instalaţii de spălare, ambalare a cartofului pentru consum, foarte puţini au acces la hipermarketuri şi în condiţii dezavantajoase pentru ei”, a subliniat şeful FNCR.
Deşi 2011 a fost un an foarte bun pentru cartofi, atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ, iar producţia a acoperit nivelul de consum al României şi anumite disponibilităţi pentru export, foarte mulţi agricultori au rămas cu marfa pe stoc, nereuşind să o vândă nici la preţuri foarte scăzute. Acelaşi lucru s-a petrecut şi în UE unde s-au obţinut producţii foarte mari de peste 45 tone/ha, fermierii fiind însă mult mai bine dotaţi tehnic şi susţinuţi financiar de UE şi statele respective, respectiv de 3-4 ori mai mult decât nivelul de care beneficiază fermierii români.
“În primăvara acestui an cartoful de consum produs în România se vinde cu preţuri foarte scăzute de 0,35 – 0,40 lei/kg TVA inclus, direct de la fermieri, dar şi aşa foarte mulţi agricultori au rămas cu cartofii în stoc. Din cauza indiferenţei cu care este tratată această cultură de către factorii de decizie din România vom ajunge să cumpărăm cartoful cu un euro/kg, aşa cum este preţul de vânzare în supermarketurile din Austria, Germania, Olanda sau Italia”, a explicat Ioan Benea.
Potrivit sursei citate, în ultimii ani cel mai mult a avut de suferit cartoful pentru sămânţă, din cauza unei lipse totale de strategie din partea Ministerului Agriculturii pentru acest domeniu de activitate, dar şi a cercetării în domeniul culturii cartofului.
Dacă în anul 1999, România avea o suprafaţă plantată cu 6.438,5 ha de loturi semincere la cartofi, aceasta a scăzut treptat la 2.810,1 hectare în 2003, la 1.961,59 hectare în 2009 şi la 754,46 ha în 2011.
Fii primul care comentează