Asculta acest articolDuminica a inceput Triodul, perioada premergatoare Postului Mare
[slideshow id=2286]
In aceasta perioada, bisericile si credinciosii se pregatesc cu slujbe specifice pentru serbarea celei mai mari sarbatori si cea mai veche a crestinilor, cu rezonante semnificative pentru mantuire, Invierea Domnului sau Pastele. Este sarbatoarea sarbatorilor si praznic al praznicelor, este o sarbatoare a trecerii noastre din lumea veche a pacatului in cea noua, a restaurarii noastre in Iisus Hristos. In acest sens, evenimentele au inceput duminica, cu perioada Triodului, care este premergatoare Postului Mare.
In duminici, dar mai ales la Vecernie, preotii oficiaza sfinte rugaciuni specifice intampinarii Marelui Praznic. In acest an, Pastele aduce o si mai mare bucurie in sufletele credinciosilor pentru ca se serbeaza la aceeasi data atat de catolici, cat si de ortodocsi. Cum sunt multe familii mixte, ce poate fi mai frumos decat a intampina Invierea Domnului rugandu-se impreuna. Lucrul cel mai important este ca Invierea Sa din morti a avut loc o singura data, pe 14 Nisan dupa oranduiala evreiasca, zi care in mod simbolic amintea evreilor de trecerea prin Marea Rosie si eliberarea lor din robia egipteana si care coincidea cu prima luna plina de dupa echinoctiul de primavara. Este cert ca praznuirea Pastelui a avut loc de la inceput in toata lumea crestina, spun preotii ortodocsi Marius Catana si Adrian Paul, de la Parohia ortodoxa “Sfintii Imparati Constantin si Elena” din Baia Sprie.
In ceea ce priveste data sarbatoririi acestui mare praznic in Biserica veche au existat mari diferente regionale. Totusi, data sarbatorii depinde de doua fenomene naturale (astronomice), dintre care unul cu data fixa, legat de miscarea aparenta a soarelui pe bolta cereasca (echinoctiul de primavara, care cade intotdeauna la 21 martie), iar altul cu data schimbatoare, legat de miscarea de rotatie a lunii in jurul pamantului (luna plina de dupa echinoctiu). Aceasta din urma face ca data sa se schimbe in fiecare an, caci luna plina pascala apare pe cer in unii ani mai aproape de echinoctiu, in altii mai departe. Astfel, cand luna plina coincide cu echinoctiul de primavara (21 martie) si e o zi de sambata, Pastele poate fi serbat chiar a doua zi, duminica, 22 martie. Aceasta este data cea mai timpurie care se poate stabili pentru sarbatoarea Invierii Domnului.
2010, anul concilierii si al unitatii crestine
Prin urmare, data poate diferi intre 22 martie si 25 aprilie. Diferente si mai mari apar atunci cand echinoctiul de primavara este stabilit dupa diferite calcule astronomice. De pilda, crestinatatea din Apus a folosit vechiul calendar iulian, dar numai pana in anul 1582, dupa aceasta perioada s-a folosit de calendarul gregorian, iar Bisericile rasaritene, incepand din 1924, au adoptat calendarul indreptat (stilul nou), cel cu diferente de 13 zile fata de cel vechi. Asa se face ca Pastele se sarbatoreste intotdeauna duminica, numai in zile diferite ale fiecarui an de crestinatatea apuseana si cea rasariteana, intre praznicul ortodox si cel catolic putand exista diferente de cinci saptamani (asa cum s-a intamplat in Romania in anii 1945 si 1956, cand la ortodocsi Pastele s-a serbat la 6 mai, iar la catolici la 1 aprilie, dupa stilul nou) sau sa se serbeze in aceeasi data, cum a fost in 2007 si cum este in acest an. Pana cand forurile bisericesti, in consens unanim, vor stabili o singura data pentru cea mai mare sarbatoare crestina, data de 4 aprilie 2010 va fi (inca) un prilej de bucurie sfanta pentru crestinii ortodocsi si catolici intrucat, dupa calcule diferite efectuate de ambele parti ale Crestinatatii universale, vor serba deodata Invierea Domnului nostru Iisus Hristos. Anul 2010 sa fie unul al restaurarii noastre depline, al concilierii si al unitatii crestine, transfigurat prin dragostea deplina a lui Iisus Hristos care a omorat moartea, a restaurat firea umana indumnezeind-o si a transfigurat-o prin Invierea Sa minunata.
Fii primul care comentează