Image 1
Image 2
Postare ( Sablon)

In perioada 1991-1996, in Maramures s-au facut 155 de adoptii internationale

Sigla Informatia Zilei
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

[slideshow id=6366]

Dupa 1989 aveam sa constatam ca judetul Maramures ocupa primul loc pe tara la numarul de copii institutionalizati. Noile autoritati instalate de regimul democratic au fost puse in fata unei situatii alarmante de-a dreptul. Nimeni nu putea banui macar ce se ascunde in spatele cifrelor cosmetizate la greu de reprezentantii regimului comunist. Solutii nu prea erau la ora respectiva pentru a reforma sistemul, mai ales ca lipseau resursele financiare. Noii stapani n-au stat prea mult pe ganduri si au trecut la masura extrema, dand unda verde adoptiilor internationale. Solicitanti erau destui, cei care au mizat pe o afacere rentabila nu s-au inselat. Si, uite asa, a inflorit o adevarata industrie a adoptiilor, de pe urma ei numeroase persoane implicate alegandu-se cu sume frumusele de bani.

Se intelege de ce autoritatile locale au pastrat tacerea asupra acestor operatiunii in care erau implicati copiii abandonati si institutionalizati prin numeroasele centre de profil din judet. Nu numai copii abandonati au fost tranzactionati pe piata adoptiilor, ci si cei care proveneau din familii sarace, ajunse in imposibilitatea de a-si creste odraslele. Apoi au mai fost si parinti care pur si simplu si-au vandut copiii pentru un pumn de dolari americani sau marci germane. Bani care s-au risipit pe mancare si bautura pentru ca “fabrica” de facut copii sa functioneze la parametrii maximi. Era vandut un copil (evident cu complicitatea autoritatilor), dar altii apareau la loc pentru ca parintii iresponsabili sperau sa castige bani multi din negotul cu propriile progenituri. Intre timp, lucrurile s-au mai schimbat, au evoluat. Anual s-au pompat sume astronomice in sistemul protectiei copilului, dar rezultatele sunt departe de asteptari. Exemplele acestei nereusite ne sunt aduse permanent in actualitate de mass-media locala.

Cand si de unde s-au dus in strainatate pruncii morosenilor

Cele mai multe adoptii internationale din Maramures s-au inregistrat in perioada 1991-1996. Spuneam mai sus de secretomania care a domnit in sistem chiar si dupa zece ani parcursi de la data respectiva. Prin 2002, intr-o discutie pe care am avut-o cu senatorul maramuresean Mircea Mihordea, acesta imi spunea ca face eforturi disperate pentru a “pune mana” pe lista adoptiilor internationale din Maramures. “Am facut demersuri oficiale in calitate de senator la Ministerul Justitiei, la Directia pentru Protectia Drepturilor Copilului Maramures si Tribunalul Maramures, dar raspunsul a fost ambiguu si mereu acelasi< nu avem datele necesare. Acesta a fost motivul pentru care am renuntat la demers, m-am declarat invins de sistemul ticalosit”, mi-a spus cu amaraciune senatorul. Zilele trecute (tot cu ajutorul lui Mircea Mihordea) am intrat in posesia listei.

De la 9 ianuarie 1991 si pana la 28 noiembrie 1996 au fost aprobate legal 155 de adoptii internationale. Copiii adoptati au fost luati din Leaganele Cavnic, Sighetu Marmatiei, , Casele de copii scolari Baia Mare, Sighetu Marmatiei, Casa de copii prescolari Baia Mare, Spitalul Judetean Baia Mare, Spitalul Municipal Sighetu Marmatiei, Spitalul pentru copii cu deficiente Sighetu Marmatiei. Majoritatea provin din aceste locatii, dar lista cuprinde numeroase familii din Baia Mare, Ilba, Recea, Borsa, Arinis, Botiza, Seini, Dumbravita, Cernesti, Chelinta, Rona de Sus, Sighetu Marmatiei, Bistra Danesti etc.

S-a lucrat la greu, astfel ca s-a ajuns la adevarate performante in domeniu< cate cinci adoptii internationale intr-o singura zi!

Acum se sufla prosteste si-n iaurt

Modul cum s-au facut adoptiile in ultimul deceniu al secolului trecut a atras atentia oranismelor internationale, care au cerut masuri drastice in domeniu. Cum noi nu stim (sau nu vrem) sa indreptam o situatie numai trecand in cealalta extrema, exact asa s-a intamplat si in acest caz. In acest moment Romania se afla pe primul loc in Europa privind numarul de copii abandonati. Totusi, Guvernul nu gaseste timp sa studieze un proiect de lege care, pentru multi dintre acesti copii, ar putea insemna salvarea. Dintre copiii declarati de instante adoptabili 75% sunt mai mari de cinci ani. Statistic, romanii vor copii mai mici de trei ani. Cei care depasesc aceasta varsta au sanse enorm de mari sa-si traiasca copilaria in centre de plasament sau case de tip familial. Sunt aproape 5.000 de parinti care astepta si 40.000 de copii parasiti. Si, totusi, nu se gasesc unii pe altii. Din cauza unei legislatii care nu priveste neaparat interesul copilului. O lege care obliga familia, inclusiv rudele de gradul patru, sa-si dea acordul pentru adoptie, o prevedere care cere instantelor trei hotarari judecatoresti. Dosarele sunt judecate alaturi de infractiuni sau procese civile, asa ca rareori le vine randul. Asa se ajunge la situatia in care un copil devine adoptabil la trei, patru sau cinci ani.

Guvernul s-a “miscat” putin

Guvernul a aprobat un proiect de lege care prevede reducerea perioadei de adoptie in cazul copiilor cu parinti necunoscuti sau a celor aflati in ingrijirea statului. Proiectul modifica Legea 273/2004 privind regimul juridic al adoptiei, un copil cu parinti necunoscuti poate fi adoptat la 30 zile dupa obtinerea certificatului de nastere. Un copil aflat in ingrijirea statului poate fi adoptat dupa un an in care parintii se arata dezinteresati de situatia acestuia. Se mentin reglementarile in vigoare privind adoptiile internationale, fiind astfel modificate doar procedurile legate de adoptiile interne.

“Am gasit solutii pentru anumite categorii de copii pentru ca ei sa fie mai repede declarati adoptabili, sa fie adoptati la varste mai mici, asa cum doresc foarte multe familii de din Romania. Intentia noastra este sa marim numarul de adoptii, de copii adoptabili, sa venim in sprijinul familiilor care adopta”, a declarat Bogdan Panait, seful Oficiului Roman pentru Adoptii. Totodata, noul cadru redefineste notiunea de adoptie interna si internationala, precizand ce inseamna domiciliul si resedinta. Astfel, pot adopta numai acele familii care pot face dovada ca in ultimul an au avut resedinta in Romania. In plus, este introdusa obligativitatea efectuarii probei ADN pentru tatii care recunosc un copil dintr-o legatura extraconjugala, ca actiune premergatoare adoptarii acestui copil de catre tati. Masura a fost initiata (are nevoie de apropbarea Parlamentului) pentru a combate cazurile de vanzari de copii sau ocolire a procedurilor normale de adoptie.

PS< Din pacate, nu ne parvin numai vesti bune in legatura cu situatia actuala a copiilor maramureseni adoptati de diferite familii din strainatate. In unele cazuri situatia e de-a dreptul dramatica. Vom incerca sa ne documentam in perioada urmatoare si sa va prezentam cateva astfel de cazuri.

Postare ( Sablon)
Postare ( Sablon)

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns