Asculta acest articol[slideshow id=3084]
Nu-l cunosc personal pe Horia Roman Patapievici, directorul institutiei de mai sus. Se pare ca este un om cu o cultura destul de vasta, in spiritul enciclopedistilor de alta data. Cert este ca daca in periplurile mele prin orasele Austriei sau Italiei l-as fi intalnit, eram in stare cat sunt eu de Hercule sa-i dau un picior cam in locul unde-ncepe coada de hominizi. Motivul?
Actiuni ale Institutului Cultural Roman n-am vazut nicaieri. Sau poate au loc, la modul conspirativ, ca in lojile masonice. Timp de peste o luna, in toamna anului trecut, m-au purtat pasii prin orase cu rezonanta culturala europeana: Viena, Venetia, Verona, Padova, Milano, Bolzano, Trento. Nici un afis nicaieri cum ca in acele metropole ar avea loc vreo expozitie de pictura, sculptura, carte romaneasca, vreun concert sau vreun recital literar cu sau despre personalitati romanesti. In schimb, peste tot am intalnit librarii in limba maghiara, poloneza, ceha, pana si in bulgara. In Venetia, de pilda, o panza uriasa cat toata cladirea pe care era desfasurata, turistii din intreaga lume, care se plimbau cu “vaporetto” pe Canal Grande, erau indemnati sa viziteze o ampla expozitie si spectacol ucrainean “Cavalliere delle steppe”. Noi, membri ai UE, nimic!
Aceleasi afise uriase mi-o luau inainte si in Padova si in Trento. O trupa de balet de la Teatrul Balsoi din Moscova ne invita la Teatrul Municipal din Bolzano. Noi, nimic! La Milano, o manifestare dedicata Poloniei. La Verona, una ungureasca. Noi, nimic! Tot ceea ce se face notabil pe plan extern cultural mi se par a fi modestele dar uriasele – zic eu – initiative ale romanilor care lucreaza in strainatate. Recitaluri de poezie, muzica si port popular romanesc, sustinute de oameni simpli, care-si rup din timpul lor liber pentru a organiza seri culturale intru pastrarea traditiilor si identitatii de neam si de limba. Cei care sunt platiti “en gros” de statul roman, mai nimic. Bine ca Biblioteca Judeteana “Petre Dulfu” din Baia Mare, in saracia ei, poate dona carti sau infiinta filiale in Spania, Italia, Franta, Ungaria, Serbia, Basarabia ori Ucraina. Institutul Cultural Roman nu are vreme de fleacuri culturale. Normal! Fleac la fleac trage. L-am dat jos din fruntea ICR pe marele prozator Augustin Buzura, maramuresean de-al nostru, am pus in frunte sinecuristi politici. Cultura in strainatate sa o faca cei saraci. Caci a lor va fi onestitatea cerurilor! Ceilalti au alte treburi. De a se publica pe ei in Occident, de a fi trimisi in delegatii de a reprezenta cica tara.
Eminescu, Blaga, Arghezi, George Enescu sa mai astepte…
Ion Burnar
Fii primul care comentează