Asculta acest articolRomânia a îndeplinit acţiunile prioritare convenite cu Fondul Monetar Internaţional /FMI, scrisoarea de intenţie va intra în iunie în Board-ul instituţiei financiare internaţionale, iar o misiune a FMI va veni în România în a doua jumătate a lunii iulie, a declarat ministrul Finanţelor Publice, Daniel Chiţoiu, viceprim-ministru al Guvernului României.
Oficialul MFP a vorbit, într-un interviu acordat AGERPRES, şi despre operaţionalizarea noii Direcţii Antifraudă şi restructurarea Fiscului, despre modificările legislaţiei fiscale de la 1 iulie, despre posibilitatea ca sistemul plăţii TVA la încasarea facturii să devină opţional chiar din a doua jumătate a acestui an, precum şi despre situaţia arieratelor.
AGERPRES: Când va deveni operaţională noua Direcţie Antifraudă, ce structură de personal va avea, câţi comisari ai Gărzii Financiare vor intra în noua structură de control şi cum vor fi selectaţi?
Daniel Chiţoiu: Una dintre priorităţile mandatului meu o reprezintă restructurarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală /ANAF/, având drept scop îmbunătăţirea colectării veniturilor statului şi reducerea semnificativă a evaziunii fiscale în România. Ştim foarte bine că cele două obiective sunt greu de îndeplinit, dar sunt obiective asumate de mine la preluarea mandatului de ministru al Finanţelor. România, în prezent, este pe unul dintre ultimele locuri în Europa din punct de vedere al gradului de colectare a veniturilor ca pondere în PIB. Acest lucru se poate ameliora prin măsuri administrative şi legislative de îmbunătăţire a colectării şi reducere drastică a evaziunii.
Reducerea evaziunii fiscale din România are două paliere de atac din partea MFP şi ANAF: în primul rând o reorganizare administrativă a structurilor de control operativ, iar în al doilea rând un pachet de măsuri legislative. Garda Financiară, Direcţia de Control şi Supraveghere a Accizelor şi Operaţiunilor Vamale din cadrul ANV şi Direcţia de Investigaţie Fiscală din cadrul ANAF se reorganizează, se restructurează şi se va crea o singură structură de control operativ pe toate domeniile de activitate ANAF – fiscal, vamal, într-o singură structură, care se va numi Direcţia Naţională de Antifraudă Fiscală, care va reuni competenţele în domeniul combaterii evaziunii fiscale şi se va ocupa numai de marile reţele de evaziune fiscală şi de domeniile cu grad ridicat de risc fiscal. Va fi o structură organizată la nivel naţional şi nivel regional, dar şi structurile regionale vor avea subordonare naţională, pentru a elimina cât mai mult influenţa politicului în nominalizarea celor care lucrează în această structură.
Cei care vor lucra în noua structură vor fi profesionişti selectaţi atât din rândul actualilor salariaţi ai ANAF, dar ne interesează să aducem şi oameni noi, din afara sistemului, care, pe lângă testele privind experienţa profesională, vor trebui să treacă şi teste de integritate.
AGERPRES: La cât este estimată evaziunea fiscală în România, domnule ministru?
Daniel Chiţoiu: Cifrele sunt diferite, sunt şi evaluări făcute intern şi evaluări făcute de organizaţii internaţionale. Evaziunea fiscală oscilează între 4-5 şi 8-9 procente din PIB. Real nu putem să ştim, pentru că nu avem toate instrumentele necesare pentru evaluare, bazele de date şi aplicaţiile informatice pentru a da cifre mai exacte. Sunt nişte estimări. Pe mine mă interesează ca începând din acest an şi până la finalul mandatului să reducem această evaziune fiscală şi veniturile să crească cu cel puţin 0,5-1 procente din PIB pe an. Nu putem realiza totul dintr-odată, nu s-a realizat în 23 de ani, dar cred că acest nivel de 0,5-1 procent din PIB anual este un obiectiv realizabil, Cei de la BM sunt mai pesimişti – în cinci ani ei văd o creştere a colectării veniturilor bugetare de 3 puncte procentuale, eu vreau un ritm mai mare, de 5-6 puncte procentuale din PIB.
AGERPRES: De mica evaziune, poate nesemnificativă, dar cu impact psihologic, cine se va ocupa?
Daniel Chiţoiu: Parte din aceşti inspectori nu se vor mai ocupa de rambursări de TVA, ci de IMM-uri şi mica evaziune fiscală.
AGERPRES: Unde vor fi cele opt direcţii regionale ale ANAF?
Daniel Chiţoiu: Nu am stabilit încă reşedinţele, dar, de principiu, se merge ca şi reşedinţă a direcţiei regionale acolo unde există Curţi de Apel, pentru că actele de control sunt contestate la Curţi de Apel şi trebuie să respectăm şi actualele regiuni de dezvoltare.
AGERPRES: Câte administraţii fiscale desfiinţaţi?
Daniel Chiţoiu: În prezent avem 215 administraţii fiscale plus şase la nivelul sectoarelor Bucureştiului, în total 221. În angajamentul cu FMI şi BM avem prevăzut ca începând cu 1 ianuarie 2015 să rămână o singură administraţie fiscală la nivelul judeţului, vor deveni 47. Acolo unde avem administraţii fiscale la nivelul oraşelor şi municipiilor care nu sunt reşedinţă de judeţ, locaţiile respective nu se desfiinţează, se desfiinţează ca şi structură organizatorică, se reduce numărul funcţiilor de conducere şi numărul activităţilor, dar rămân ca servicii sau puncte de lucru. Nu ne interesează să fugim de contribuabil ci să rămânem aproape, mai ales pentru activităţi curente.
AGERPRES: Ce modificări în materie de fiscalitate vor fi operate de la 1 iulie?
Daniel Chiţoiu: România este încă sub un angajament cu instituţiile financiare internaţionale. Avem un acord pe care dorim să îl încheiem cu succes în iunie, când scrisoarea intră în Board-ul FMI.
AGERPRES: Intră cu siguranţă în discuţia Board-ului FMI?
Daniel Chiţoiu: Da, sunt optimist. Toate angajamentele asumate, toate ţintele asumate, sunt sigur că le îndeplinim. În a doua parte a anului ne dorim, în funcţie de cum merge colectarea în acest prim semestru şi semnalele sunt pozitive, merg de la o lună la alta mai bine, să introducem la 1 iulie o cotă redusă de TVA pentru pâine. Nouă ne expira taxarea inversă la produsele cerealiere, am solicitat CE prelungirea, acum două săptămâni în Parlament a fost prelungită taxarea inversă şi ne interesează ca această taxă redusă să o introducem pe tot lanţul de panificaţie – cereale, făină, pâine. Mergem cu taxarea inversă până la moară şi de la moară încolo, pe lanţul de panificaţie, cu 9% până la vânzarea pâinii. Reducerea de la 24% la 9% a TVA pentru pâine are statistic un impact negativ, estimările sunt undeva la 250 milioane lei până la finalul anului.
Evaziunea fiscală în acest domeniu este însă atât de mare încât, dacă o reduci, automat nu ai o pierdere de venituri la buget. Toată lumea mai spune că nimeni nu va reduce preţul la pâine dacă se reduce TVA. Bine, poate în prima fază nu se reduce preţul, dar în prezent nu există un mediu concurenţial în domeniul producţiei de pâine pentru că aceia care nu plătesc TVA şi fac evaziune sunt mult mai avantajaţi decât cei care plătesc. În momentul când toată lumea plăteşte 9% se creează o piaţă concurenţială şi cel care vrea să producă mai mult trebuie să reducă preţul. S-ar putea ca în primele 2-3 luni să nu scadă preţul, dar pe măsură ce va exista o piaţă concurenţială preţul se va reduce. Cei 15% care rămân la nivelul firmelor vin, în parte, şi la buget – firmele se dezvoltă sau consumă şi plătesc alte impozite şi taxe.
Altă măsură est impozitul forfetar. Dorim să implementăm tot din semestrul II. La începutul anului am dorit să simplificăm impozitarea IMM-urilor pentru cei care au o cifră de afaceri sub 65.000 de euro şi conform directivei europene, implementate şi de România, au opţiune a să nu se înregistreze ca plătitori de TVA. Neplătind TVA am încercat să le simplificăm şi plata impozitului pe profit şi să plătească 3% pe cifra de afaceri.
Pe noi ne interesează ca în a doua parte a acestui an să facem o diferenţiere a acestui impozit forfetar pe câteva domenii de activitate unde considerăm că nu avem atâta personal să verificăm zi de zi, săptămână de săptămână, lună de lună, şi unde ştim că se produce acea mică evaziune fiscală: alimentaţie publică, domeniul hotelier, unele prestări de servicii.
Ne interesează un nivel al impozitului optim pentru ei, nu foarte mare, pentru că nu ni-l vor plăti, ci să poată şi IMM-urile să îl plătească şi noi să îl încasăm la timp.
AGERPRES: Acel impozit de 3% pe veniturile microîntreprinderilor se va reduce la 1,5% din semestrul II?
Daniel Chiţoiu: Acel 3% s-ar putea ca pentru unele domenii de activitate – comerţ sau în zona producţiei, unde rata profitului este mai mică – să îl reducem la un nivel sustenabil pentru operatorul economic, nu să-l ducem pe acesta în pierdere.
AGERPRES: Modificaţi sistemul de plată a TVA la încasarea facturii?
Daniel Chiţoiu: Există foarte multe scrisori din partea diferitelor categorii de comercianţi sau contribuabili în care acest sistem TVA la încasare pentru unii a produs o distorsiune în ceea ce priveşte cashflow-ul, iar pe alţii i-a decapitalizat. Avem în vedere să modificăm această prevedere ţinând cont şi de faptul că în marea majoritate a statelor membre UE este opţională. Măsura a fost implementată cu gândul să venim în sprijinul contribuabililor, să îi ajutăm, nu să le creăm greutăţi. Din păcate, pentru o mare parte din ei am creat greutăţi, ori interesul nostru este de a nu menţine această stare de lucruri, ci de a o îmbunătăţi. Cred că s-ar putea să luăm această măsură de îmbunătăţire când facem şi celelalte modificări legislative, deci începând cu partea a doua a anului.
AGERPRES: Înseamnă că rectificarea bugetară din vară va fi una pozitivă?
Daniel Chiţoiu: Rectificarea va avea mai multe componente, ţinem cont de evoluţia economică a României, de evoluţia colectării, de modificările legislative, dar şi de realocări între ordonatorii principali de credite. Rectificarea bugetară va fi în a doua parte a lunii iulie, sper să fie pozitivă, cu creştere de venituri şi realocare pentru investiţii.
AGERPRES: Ce solicitări mai aveţi din partea mediului de afaceri?
Daniel Chiţoiu: Legislaţia holding-ului şi reducerea CAS. Vrem să introducem prevederile holding-ului din punct de vedere al impozitului pe profit şi pe dividende odată cu celelalte modificări de la 1 iulie 2013, dar cu aplicare din 2014. Sperăm să reducem de anul viitor CAS.
AGERPRES: Între reducerea CAS şi a TVA din 2014, s-a optat pentru reducerea CAS?
Daniel Chiţoiu: Nu s-a luat decizia politică. Avem două măsuri majore de reducere a fiscalităţii, revenirea TVA şi reducerea CAS pentru angajator cu 5 puncte procentuale. Trebuie să vedem care are mai mare impact în economie, de stimulare economică, de reducere a evaziunii fiscale, dar şi de creştere economică. În funcţie de analizele făcute, decizia politică va fi undeva în toamnă.
Fii primul care comentează