Image 1
Image 2
Postare ( Sablon)

IPP: Românii au un nivel scăzut de încredere în corectitudinea desfășurării achizițiilor publice

Sigla Informatia Zilei
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Românii au un nivel scăzut de încredere în corectitudinea desfășurării achizițiilor publice, 88% considerând că, în general, companiile nu câștigă în mod corect contracte din bani publici iar 82%, că acest proces nu beneficiază de o bună supraveghere din partea autorităților responsabile, relevă un studiu realizat de Institutul pentru Politici Publice (IPP), prezentat luni în cadrul unei dezbateri pe această temă.

Potrivit studiului, 58% dintre cei chestionați apreciază că firmele cu capital românesc sunt cele dispuse să recurgă la acte de corupție pentru a obține contracte publice, spre deosebire de firmele cu capital străin (8%).

 

În ceea ce privește criteriul de atribuire, peste 50% dintre români doresc ca lucrările și serviciile să fie achiziționate pe principiul cel mai bun raport cost — calitate, și nu ținând cont de prețul cel mai mic.

 

“În multe situații s-a dovedit că deși achiziționat la prețul cel mai mic, calitatea unui serviciu sau a unei lucrări poate fi semnificativ afectată din pricina costurilor reduse alocate, iar eficiența unei achiziții se remarcă pe termen mediu și lung când valoarea a finală a investițiilor repetate realizate la cel mai mic preț poate depăși valoarea unei singure investiții având un preț mai mare, dar calitate mai bună”, se arată în studiu.

 

Lipsa de transparență în anumite sectoare contribuie considerabil la creșterea suspiciunilor asupra unor cheltuieli, astfel încât cele mai cunoscute domenii în care fondurile publice se cheltuiesc în mod ineficient sunt lucrările de reabilitare sau modernizare a drumurilor (43%) și sănătatea (38%), apreciază respondenții.

 

De asemenea, 51% dintre români consideră că responsabilitatea pentru acest neajuns aparține conducătorilor instituțiilor, mai ales celor numiți pe criteriul politic, 27% cred că responsabilitatea este a comisiilor care organizează licitațiile publice iar 12% — a funcționarilor publici.

 

59% dintre participanții la chestionar au apreciat că este foarte important ca în urma unui contract public atribuit în condiții de concurență neloială să se recupereze suma implicată iar 36% sunt de părere ca cei în cauză să fie pedepsiți. 26% dintre români apreciază condamnarea penală a conducătorului instituției ca fiind cea mai potrivită sancțiune iar 11% consideră că ar trebui ca acestuia să-i fie interzisă ocuparea unei funcții publice pe termen nelimitat, în timp ce 10% dintre repondenți s-au pronunțat pentru interzicerea definitivă pentru respectiva companie și acționarii săi de a derula contracte cu statul.

 

Soluții viabile pentru creșterea calității achizițiilor publice derulate în România sunt considerate întărirea și diversificarea controalelor efectuate la nivelul autorităților contractante de autoritățile competente (29%) și aplicarea corespunzătoare a sancțiunilor prevăzute de lege (23%).

 

Alte concluzii ale sondajului inițiat de IPP fac referire la faptul că lucrările de cea mai bună calitate sunt prestate de companii private cu capital străin (63%), spre deosebire de cele cu capital românesc (27%) și numai 27% dintre români declară că sunt interesați de anumite achiziții publice derulate de instituțiile publice, însă majoritatea covârșitoare (78%) este conștientă de faptul că ineficiența cheltuielilor publice afectează produsele și serviciile oferite de primărie și influențează creșterea costurilor acesteia.

 

Potrivit IPP, aproximativ 15 miliarde de euro este suma achizițiilor publice derulate prin Sistemul Electronic de Achiziții Publice în anul 2012, în creștere cu 50% față de anii 2009 și 2010. Conform unor estimări ale aceluiași institut, la aceasta se adaugă valoarea achizițiilor derulate în afara SEAP, ce atinge între 5 și 10 miliarde de euro.

 

Cercetarea IPP s-a efectuat în perioada 21 august — 1 septembrie, pe un eșantion reprezentativ pentru populația adultă neinstituționalizată a României de 1.040 de persoane în vârstă de 18 ani și peste această vârstă.

 

Dezbaterea IPP “Achiziții publice sustenabile pentru eficientizarea investițiilor în România” a reunit factori de decizie cu atribuții în domeniu și reprezentanți ai Ambasadei Olandei la București. AGERPRES /(A,AS-autor: Sorin Peneș, editor: Antonia Niță)

 

Postare ( Sablon)
Postare ( Sablon)

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns