Asculta acest articol[slideshow id=3189]
Un articol ce merita citit si meditat asupra lui este cel cu titlul de mai sus, publicat in septembrie 2008 in “Familia Romana” de conf. univ dr. Constantin Malinas, coroborat cu precizari ale prof. univ. Ioan Horga, Prorector al Universitatii Oradea. Spicuim: “… dificultatea coeziunii romano-romane, care are acum Prutul ca bariera politica europeana, este o realitate noua si dureroasa, care impune. Devine fireasca acum si presanta nevoia de a ne ridica genele cu degetele si de-a privi, de-a vedea frontierele grele sau usoare, opace sau permisive, de a vedea ca frontierele sunt de mai multe feluri, ca nu sunt egale pentru romani. De a vedea ca romanii exista intre mai multe feluri de frontiere si pe ce spatii se intind acestia, fiind tratati in chip diferit. Devine presanta nevoia de a defini si a descrie curat fenomenul acestei discriminari sufletesti. Ce sunt ele acum (granitele, n.n.) si ce vor deveni? S-a discutat la simpozionul pe tema de mai sus, despre difuziunea romanilor in amestecuri de populatie, usurata de disparitia frontierelor, despre miscari de populatie, despre acest «mixtum compositum», catre care se indreapta o societate internationala fara frontiere nationale de tip statal. Urmand proceselor deja reale, natiunea de frontiera isi schimba total, continutul si functiile in interiorul Uniunii Europene. Romanii au situatia paradoxala, ca sunt beneficiari si victimele acestei situatii, deoarece se afla partial in interiorul Uniunii, partial in exteriorul ei, Prutul fiind o granita, care se intareste si se securizeaza tot mai mult, o granita care am vrea sa uneasca, dar ea desparte. La ora actuala, notiunea de frontiera este o notiune in voga, ca un paradox, tocmai acum, cand frontierele fizice sunt pe cale de lichidare. Frontiera a fost la timpul trecut in fata noastra, acum trece in spatele nostru. Astfel ca interpretarea frontierei din mai multe puncte de vedere este o necesitate actuala, deoarece vedem, ca frontierele se schimba, cele fizice cad, apar altfel de frontiere, culturale, lingvistice, religioase. Frontierele religioase devin mult mai importante, decat vrem sa credem, la fel frontierele culturale, mentale, sociale. Vorbind despre conceptul de frontiera estica a Uniunii Europene, care ne intereseaza, deoarece cade pe Prut, intre romani, formand o ghilotina, a doua bariera, ce cade intre romani, dupa aceea religioasa, de pe linia Carpatilor. Numai cooperarea intelectualitatii de pretutindeni ne poate ajuta, ca Uniunea Europeana sa nu devina o fortareata noua, dupa ce Europa prea mult a dus si a suportat vicisitudinile unei frontiere ideologice, care a fost «Cortina de fier»”.
Fii primul care comentează