Asculta acest articolSlujba de pomenire si sfintirea monumentului a fost oficiata de un sobor de 18 preoti de la Manastirea “Petru Voda” judetul Neamt
[slideshow id=4532]
Un eveniment important pentru comunitatea din Baia Sprie a avut loc la poalele Minei. Aici, s-a construit si sfintit o troita inchinata celor care au petrecut ani grei de detentie pe vremea comunismului si care iau ispasit prin munca silnica la Mina din Baia Sprie. La acest eveniment au participat autoritatile locale in frunte cu primarul Vasile Dorin Pasca si viceprimarul Levente Szacacs, primarul comunei Grosii Tiblesului, Nicolae Burzo, fostul senator Ioan Corodan, fostul primar Ioan Sasca, fosti ingineri mineri, consilieri locali si multi altii.
Slujba de pomenire si sfintirea monumentului de lemn amplasat la Mina Baia Sprie a fost oficiata de un sobor de 18 preoti de la Manastirea “Petru Voda” judetul Neamt, unde staret este parintele Iustin Parvu, in varsta de 93 de ani, cel care a muncit din greu in aceasta mina timp de sapte ani (1949 – 1956). De asemenea, au fost prezenti preotii locului Jan Suarasan (ortodox) si Mircea Manu (greco-catolic). Printre cei 200 de detinuti care au muncit din greu in Mina Baia Sprie, s-au aflat 18 preoti ortodocsi si patru greco-catolici. ~n memoria lor si al celorlalti colegi de suferinta, staretul Parvu, unul dintre stalpii ortodoxiei romanesti, a gandit acest eveniment, dupa o discutie purtata cu mesterul popular Ioan Pop, din Grosii |iblesului, cel care a realizat mai multe lucrari in judetul Nemt.
Lagarul de detentie din Baia Sprie s-a desfiintat in 1956
Despre semnificatia si istoricul acestui eveniment au vorbit directorul Casei de Cultura Baia Sprie, Andrei Barbos si profesorul de istorie Ioan Sasca. Nicolae Breban din Tautii de Sus, era sofer pe masina care deservea in anii 1949 lagarele de detinuti si a povestit celor prezenti aspecte din acele momente groaznice. De asemenea, profesoara Lucica Mares, fiica preotului incarcerat Petru Istrate a vorbit despre cei opt ani de chinuri grele pe care i-a petrecut prin abatajele Minei din Baia Sprie. Lagarul din Baia Sprie s-a desfiintat in anul 1956, insa locuitorii din zona isi aduc aminte de acele vremuri cu multa groaza. Troitele din lemn sunt nelipsite din curtea bisericilor maramuresene. Cu timpul, mesterii locali au miniaturizat aceste monumente, conferindu-le rol de cruce funerara. Din a doua jumatate a secolului XX, semnificatia primara a troitelor s-a minimalizat, accentul cazand cu precadere pe caracterul funerar, probabil sub influenta si notorietatea de care s-a bucurat “Cimitirul Vesel” din Sapanta. Astfel, s-a declansat unul din cele mai ample procese ale invaziei unui brand maramuresean dincolo de hotarele tinutului. Dupa Revolutia din 1989, tara a fost impanzita de troite maramuresene pentru a comemora eroii. Primul monument a fost amplasat, in primele luni ale anului 1990, in fata Catedralei din Timisoara, opera a artistului lapusean Alexandru Perta Cuza.
Fii primul care comentează