Asculta acest articolAproximativ 1,2 miliarde de persoane din lume printre care 1 milion din România țin acum Paștile. Sâmbătă seara, dar și duminică, la toate slujbele oficiate, bisericile au fost arhipline de credincioșii care au venit să sărbătorească împreună marele eveniment. Învierea lui Iisus este un fundament doctrinar și ritual pentru credința creștină. Este practic temelia bisericii pe care o cunoaștem astăzi. Acest eveniment este relatat de scrierile vremii și de apostolii lui Hristos. La început, învierea ca doctrină nu a fost acceptată în Imperiul Roman cu excepția primilor creștini. Învierea lui Iisus Cristos (Paștile) este cea mai mare sărbătoare a creștinătății. Este sărbătorită în prima duminică de după prima Lună plină de după echinocțiul de primăvară și diferă de la un cult la altul datorită calendarului adoptat de o Biserică sau alta. Fiul lui Dumnezeu a acceptat moartea prin grele suferințe pentru răscumpărarea omenirii, dar a treia zi a înviat, învingând moartea și redând oamenilor speranța în viața veșnică.
Sfera evenimentelor de Paști începe de joi, când în bisericile catolice s-a comenorat Cina cea de Taină și trădarea lui Isus, a continuat apoi în Vineria Mare, iar în ziua de Paști se sărbătorește desăvârșirea profețiilor, când, a treia zi, Fiul Omului a Înviat din morți.
Rânduri de sute de metri de coșuri
În acest an vremea a ținut cu cei care acum sărbătoresc Paștele. Am putea spune, având în vedere temperaturile de peste 25 de grade, că în week-end au fost adevărate zile de vară. Sâmbătă, în seara Învierii, bisericile romano-catolice au fost neîncăpătoare pentru numărul mare de enoriași care au dorit să participe la Vigilia de Înviere și și-au adus coșurile cu pască la sfințit. La Catedrala Romano-Catolică din municipiu, slujba de Înviere a început cu sfințirea focului, după care credicioșii au aprins lumânările de Paști.
În acest lăcaș al Domnului, atât Vigilia de Înviere, cât și slujba festivă din prima zi de Paști a fost oficiată de PSSa episcopul Eugen Schönberger, alături de numeroși preoți ai diecezei. După Sfânta Liturghie de sâmbătă seara, la anumite biserici au avut loc și procesiuni, când euharistia este scoasă din biserică, pentru a arăta lumii imensul dar pe care ni l-a lăsat Fiul lui Dumnezeu.
După slujba de Înviere, la majoritatea bisericilor au fost sfințite alimentele de Paști. Rândurile cu coșuri s-au întins pe străzile de lângă biserici, pe alocuri, la sute de metri. Sfințirea alimentelor a fost oficiată și dimineața. La anumite parohii, mai ales la cele de la țară, pasca se binecuvântează doar duminică dimineața.
În prima zi de Paști bisericile au fost pline la toate slujbele oficiate, în cadrul cărora preoții – fie seara, la Vigilia de Înviere, fie duminica, la slujba festivă – au dat citire mesajului de sărbătoare a episcopului PSSa Eugen Schönberger, care în scrisoarea sa pastorală i-a îndemnat pe toși credincioșii la speranță, credință și încredere deplină în Dumnezeu, unica noastră nădejde: „Când erau pe Muntele Tabor, ei încă nu au înțeles, ceea ce au înțeles treptat după învierea lui Isus, că trupul omenesc învie în glorie. Dumnezeu ne-a predestinat și nouă un trup asemănător cu al lui Isus glorificat. În ziua morții noastre nu vom regreta nimic, nici pieirea florii, nici trecerea vieții. Mesajul Paștelui este că nu trebuie să fim deznădăjduiți: nici de îmbătrânire, nici de eșecuri, nici de moartea celor dragi, pentru că Dumnezeu a reprodus viața noastră destinată morții, în trupul Fiului Său, într-o dimensiune veșnică, unde există doar iubire, unde există prietenie, unde este bucurie și frumusețe, unde există o viață pe care mintea omenească nu o poate cuprinde. Mai mult decât atât, pentru omul pe care l-a creat cândva după chipul său, Tatăl ceresc a început, prin învierea Fiului Său unul născut, să încorporeze această lume în gloria Sa eternă.
A privi lumea în acest fel, ca având un viitor minunat, viitor care s-a împlinit deja în Isus Cristos, reprezintă esența credinței creștine. (…) Dragi Frați și Surori aflați în sărbătoare! Întunericul crește în lume chiar și în mediul nostru ambiant! Așadar, haideți! Aprindeți lumânările speranței și aduceți în lume credința și bucuria Paștelui! În planul lui Dumnezeu avem toți un loc unic și un rol particular prin care să ducem și altora și să împărtășim cu ei speranța noastră în Cristos cel înviat, pentru că singuri nu putem nici măcar să ne mântuim.
Vă doresc tuturor un Paște binecuvântat de Dumnezeu și plin de speranță”.
Tradiții la greco-catolicii maghiari și reformați
Tot acum sărbătoresc Paștile și credincioșii greco-catolici, dar în zona noastră cei români vor sărbători odată cu restul cultelor orientale. Biserica Greco-Catolică Unită cu Roma, așa cum îi spune și numele, este o religie papală, deci și ei sărbătoresc Paștele împreună cu cultele de rit latin, dar în zona noastră, conviețuind creștinii de rit oriental cu cei de rit occidental, greco-catolicii maghiari sărbătoresc deodată cu religiile specifice populației maghiare, iar greco-catolicii români împreună cu ortodocșii.
Ritualul greco-catolic este foarte asemănător cu cel romano-catolic, deci și la bisericile greco-catolice maghiare, alimentele au fost sfințite atât după slujba de Înviere, cât și dimineața.
La fel ca pentru toate cultele creștine, Învierea Domnului este cea mai mare sărbătoare și pentru cultele protestante. Chiar dacă aici datinile sunt mai puritane, mai rețiute decât la celălalte culte, enoriașii au umplut și bisericile reformate. Ei nu duc pasca la sfințit, există însă și aici obiceiuri frumoase în această zi minunată de sărbătoare. Cina Domnului, chiar dacă nu este precedată de spovedanie, are aceeași semnificație ca și împărtășania la catolici sau la ortodocși, ea fiind precedată de o însemnată pregătire spirituală pentru fiecare enoriaș. De Paști mii de credincioși au participat la acest eveniment, iar luni, așa cum e obiceiul prin Ardeal, toți băieții și bărbații care acum sărbătoresc Învierea, indiferent de religie, vor pleca la stropit.
Fii primul care comentează