La Soconzel s-au adunat sute de persoane să admire “Danţu’ la şură“

Asculta acest articol

Marţi, 14 aprilie în satul Soconzel, comuna Socond, a avut loc a VII-a ediţie a tradiţionalului danţ’ la şură. Îmbrăcaţi în port popular, cu mic cu mare, codrenii s-au adunat la cea mai faină şură din sat pentru a petrece aşa cum o făceau bunicii şi străbunicii lor în vremuri de odinioară. De organizarea acestui eveniment s-a ocupat la fel ca în fiecare an fiica satului, Malvina Madar Iederan, alături de alţi săteni care cunosc acest obicei, sprijiniţi fiind de către autorităţile locale şi judeţene.

Danţu’ la şură este un obicei străvechi şi încă foarte apreciat de bătrânii din toată zona Codrului şi nu numai. Acesta era în trecut organizat de către feciorii şi chizeşii locului, dar la care participa toată suflarea satului şi de prin împrejurimi. În zilele de duminică, sau în zilele mari de sărbătoare tinerii se întâlneau în cea mai frumoasă şi cea mai mare şură din sat, se cunoşteau, legau prietenii pe viaţă şi tot aici se şi puneau la cale următoarele nunţi între feciori şi fete. “Ne aflăm la cea de-a VII-a ediţie. Mă bucur că tinerii iubitori de folclor sunt fascinaţi de ceea ce se întâmplă aici. Am o strânsă legătură cu această zonă a codrului şi mai ales cu satul Soconzel deoarece eu aici mi-am început cariera de dascăl. Din acest motiv pentru mine este dublă bucuria când văd că reuşim să readucem în minţile şi sufletele tuturor ceea ce a fost odată atât de frumos“, ne-a declarat Maria Carmen Sas, organizator.
Bătrânii din Soconzel au îmbrăcat hainele, păstrate cu sfinţenie, şi-au strâns toate energiile pentru a juca cât mai bine şi cât mai mult în amintirea anilor de tinereţe. „În trecut genul acesta de întâlniri erau foarte apreciate de către toată lumea deoarece aici se strângea tot satul. Aici bunicile hotărau viitoarele căsătorii, fetele jucau şi se gândeau care fecior li s-ar potrivi, iar cei mai de seamă feciori din sat mergeau să plătească ceteraşul. Tinerii erau mai necontrolaţi şi mai apropiaţi, dansul fiind organizat în fiecare duminică şi în fiecare zi de sărbătoare, înafară de perioada postului. Acestea se organizau doar la oamenii gospodari din sat“, ne-a povestit Malvina Madar Iederan.

Danţu’ s-a desfăşurat la şura lui Romeo Ardelean

În acordurile codreneşti interpretate de taraful condus de Ionică Hajnal, fiu al satului, grupurile de dansatori s-au îndreptat înspre şura lui Romeo Ardelean unde s-a desfăşurat evenimentul.  În fruntea cetei s-a aflat preşedintele Consiliului Judeţean Adrian :tef, deputatul Octavian Petric, Marcela Papici viceprimarul municipiului Satu Mare, Robert Laszlo, Felician Pop, Claudiu Sulea, Raul Băbţan urmaţi de către copii, fete şi feciori, dar şi persoane mai în vârstă care aşteptau cu nerăbdare să tropotească, să învârtă femeile şi să bată pe picior aşa cum este obiceiul. Au participat şi persoane din alte zone, dornice să vadă o tradiţie reînviată.
Primarul Ioan Crasnai a fost şi în acest an în mijlocul oamenilor. Acesta se simte mândru că în fiecare an tot mai multă lume merge să participe la acest eveniment şi îşi aminteşte cu bucurie de anii în care şi el alături de feciorii din sat mergea la danţu’ la şură. “Aceasta este singura manifestare culturală din zona comunei Socond, iar pentru noi este o mândrie că am ajuns la a VII-a ediţie şi în fiecare an tot mai mulţi vin să petreacă alături de noi. Îmi amintesc cu mare plăcere de acele vremuri când tânăr fiind mergeam la danţ alături de alţi flăcăi“, ne-a spus Ioan Crasnai.
Dansul a fost aşa cum era în vremurile de demult, nici o fată neînvârtită. Jocurile codreneşti se caracterizează prin faptul că fata are dublu rol. Pe lângă rolul de pereche în dans are şi roul de sprijinitor al feciorilor care execută bătaia pe ambele picioare sau chiar salturi peste cap. “Prima dată un fecior trebuia să ştie să joace şi mai exact trebuia să ştie să bată ponturile. Pe cât de bine ştia să bată ponturile pe atât fetele se uitau mai mult la el şi se zicea că acela e cel mai bun dănţăuş. Îmbinarea armonioasă a ponturilor bătute pe cizme sunt trăsături bine conturate care se întâlnesc doar în dansurile populare din zona Codrului“, ne-a explicat Leontina Dorca, organizator.
Anul acesta, Viorel Maier şi-a lansat cartea “Zona codru şi păsările ei“, autorul reuşind să catalogheze şi să includă în opera sa 130 de specii de păsări, toate specifice acestei zone.
Invitaţii speciali ai acestei ediţii au fost ansamblurile Cununiţa, Cununiţa Năzdrăvană şi Codruleţul din Tăşnad. De la eveniment nu au lipsit dănţăuşii din Cuţa şi Soconzel.
S. Podină