Lăptuca este remediu în cazul unor boli de ficat

Asculta acest articol

    Mai devreme decât în alţi ani, lăptuca îşi face simţită prezenţa în locurile scăldate de soare. Pe alocuri se găsesc deja şi flori. Aşa cum se ştie, această plantă este utilizată ca aliment, dar şi ca remediu naturist.

Compoziţie şi utilizare
Lăptuca este o plantă bogată în elemente minerale precum: fier, potasiu, magneziu, zinc, cupru, iod, fluor (care facilitează creşterea osoasă), clorofilă, carbonat de calciu, Vitaminele A, B, C şi D.

Caracteristică a acestei legume este lactucarium-ul, un produs foarte preţios şi eficient în tulburările nervoase: insomnie, spasme ale viscerelor, tuse nervoasă, tuse convulsivă, palpitaţii sau tahicardie, hiperexcitaţie sexuală şi nervoasă.

Oamenii de ştiinţă apropie acţiunea lactucarium-ului de aceea a opiului, făra ca acesta să prezinte inconvenientele celui de-al doilea (constipaţie, anorexie, tulburări funcţionale ale aparatelor circulator şi digestiv).

Efectele lactucarium-ului se constată folosind extractul fluid de lăptucă, pe care dr. H. Vignes îl recomandă în doza de două sau trei linguri pe zi, pentru combaterea dismenoreei şi excitaţiei sexuale la femei.

Efectul sedativ al acestei plante este apreciat de mai bine de două mii de ani! Anticii o foloseau şi pentru a combate incontinenţa urinară. În zilele noastre, această proprietate, la fel ca cele precedente, a fost confirmată de medicina modernă.

Cei care consumă cu regularitate lăptucă apreciază şi efectul său laxativ; celuloza pe care o conţine combate constipaţia, stimulează intestinele leneşe şi împiedică fermentaţia intestinală.

Săracă în hidrocarbonaţi, lăptuca va fi un deliciu pentru diabetici, care o pot consuma fără grijă.
Consumul de suc de lăptucă este un mod plăcut de însănătoşire. Rezultatele se obţin dacă tratamentul se face timp de două, trei sau chiar patru săptămâni. Este vorba de o terapie blândă, care dezintoxică organismul încet şi în profunzime.

Sub formă de decoct, lăptuca este un remediu care favorizează evacuarea tubului digestiv, alină tusea nervoasă şi provoacă somn. Totodată, se doreşte eficientă în afecţiunile în care ficatul este mărit (hepatomegalie). Reţeta este folosită de secole: se pune o lăptucă într-un litru de apă. Se fierbe timp de 45 de minute. Se beau trei până la patru ceşti pe zi, după masă. Cei care au insomnii pot bea încă o cană cu 20 de minute înainte de culcare.
Uz extern
Lăptuca sub diverse forme este utilizată pentru întreţinerea pielii, dar şi în cazul unor afecţiuni oculare.

În cazul tenului uscat: se fierb două lăptuci cu cotor cu tot, în 1,5 I de apă, timp de 25 minute. Se strecoară. Se toarnă lichidul într-o sticlă de culoare maronie sau verde, închisă ermetic. Se utilizează ca loţiune, dimineaţa şi seara. Acest decoct nu se păstrează mai mult de trei zile.
Loţiunea calmează iritaţiile, elimină roşeaţa, combate acneea.

În cazul insolaţiei    se fierbe o lăptucă la foc mic, timp de o oră. Se strecoară. Se aplică din abundenţă pe părţile afectate, cu un tampon curat. Se reia operaţia de două ori pe zi.

Dacă suferiţi de oftalmie se fierbe o linguriţă de seminţe de lăptucă într-un castron cu apă, timp de zece minute. Se strecoară. Se lasă să se răceasc. Se aplică pe ochi sub formă de comprese.