ÎCCJ amână din nou decizia finală în dosarul Referendumului

Asculta acest articol

Liviu Dragnea este aşteptat luni  în faţa completului de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care va decide în dosarul „Referendumului”. Noul termen are loc după ce completul de trei judecători de la ÎCCJ a decis definitiv la începutul lunii martie trimiterea contestaţiei la un complet de cinci judecători.

UPDATE: Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au amânat pronunţarea asupra contestaţiei la executare depuse de Liviu Dragnea în dosarul “Referendumul” pentru data de 24 aprilie, pentru ca avocaţii lui Liviu Dragnea să poată depune concluzii scrise.

Apărătorii liderului PSD au cerut, în cadrul termenului de luni de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, înscrisuri şi o expertiză informatică asupra sistemului ECRIS, aplicaţie folosită la nivelul instanţelor judecătoreşti pentru managementul electronic al dosarelor, având suspiciuni că motivarea nu a fost redactată în termen de 30 de zile. De asemenea, avocaţii au cerut şi copii după cererile de pensionare ale judecătoarelor Livia Stanciu şi Luminiţa Zglimbea.

Solicitarea avocaţilor lui Liviu Dragnea a fost respinsă de către magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

După decizia judecătorilor, avocaţii liderului PSD au cerut sesizarea Curţii Europene de Justiţie, considerând că li se refuză accesul la probe.

Instanţa supremă a respins şi cea de-a doua cerere.

UPDATE: Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, la sosirea la instanţa supremă, care analizează luni contestaţia sa în dosarul “Referendumul”, că speră ca judecătorii să îi dea dreptate cu ceea ce a cerut în contestaţie.

Instanţa supremă a decis, pe 8 martie, declinarea contestaţiei la executare, formulată de Liviu Dragnea în dosarul Referendumului, la Completul de 5 judecători al aceleiaşi instanţe. De altfel, un complet de 5 judecători al instanţei supreme a dat decizia definitivă în dosarul Referendumului.

Liviu Dragnea a declarat, la termenul trecut, că nu a făcut contestaţia pentru că ar vrea „albirea cazierului” ci pentru că „are dreptul să ştie de ce a fost condamnat”.

Iniţial, Dragnea a depus contestaţia la Tribunalul Bucureşti, însă această instanţă şi-a declinat competenţa în favoarea ÎCCJ, scrie stiripesurse.

Liviu Dragnea a cerut anularea pedepsei arătând că motivarea deciziei definitive nu a fost semnată de aceiaşi judecători care au pronunţat-o. Cei doi magistraţi, printre care şi fosta şefă a Curţii Supreme, Livia Stanciu, nu mai erau în posturi la momentul apariţiei motivării.

Pe 2 februarie, liderul PSD Liviu Dragnea anunţa că a început o acţiune de redeschidere a procesului „Referendumul”, prin depunerea în instanţă a unei contestaţii la executare.

„Avocaţii spun, studiind Codul penal şi de procedură penală, care nu este deloc ambiguu, că practic eu nu am hotărârea de condamnare. Hotărârea de condamnare a unui cetăţean român trebuie să conţină trei elemente — partea introductivă, dispozitivul (acel anunţ) şi expunerea care cuprinde de fapt toată motivarea. Eu, după aproape 10 luni de zile, nu am această motivare — asta înseamnă că hotărârea nu este completă. De asemenea, nici nu mai pot avea niciodată, pentru că legislaţia este foarte clară, motivarea este obligaţie legală (…) şi trebuie dată la toate hotărârile în 30 de zile. Au trecut aproape 10 luni. Trebuie semnată şi asumată şi compusă de către toţi membrii completului. Doamna fostă preşedintă a Curţii Supreme, Livia Stanciu, la două luni după ce a fost adoptată această sentinţă, s-a pensionat şi a mers la Curtea Constituţională. Exista o prevedere legală, care e şi acum în vigoare, care spunea că orice judecător care iese din sistem are obligaţia să-şi încheie toate motivările. Nu s-a întâmplat la această oră, nu mai poate semna această motivare”, declara atunci preşedintele PSD.

Peste numai câteva zile de la această declaraţie, pe 8 februarie, ÎCCJ publica motivarea în dosarul “Referendumul”.

În luna aprilie 2016, Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv de Înalta Curte la doi ani de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de patru ani, în dosarul „Referendumul”.

Potrivit DNA, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte formaţiunea pe care o reprezenta, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale.