Asculta acest articolPrin birourile Ministerului Finanţelor circulă o idee interesantă de combatere a evaziunii fiscale: loteria fiscală.
Ca la loto, cu extragere de numere, dar biletul de loterie ar fi obişnuitul bon fiscal. Hârtia care acum umple doar coşul de gunoi al casierei, ar putea umple în viitorul apropiat buzunarele cumpărătorilor, scrie economica.nt
Ideea nu este nouă. Ea e inspirată de câteva ţări în care acest sistem funcţionează cu succes. Ministerul Finanţelor n-a găsit încă o formulă. Cel mai apropiat exemplu de graniţele noastre este Malta, unde la fiecare 15 zile se extrag mai multe serii câştigătoare ale bonurilor fiscale din luna precedentă. Câştigurile sunt imense, de 100 de ori valoarea. De exemplu, la extragerea din 15 martie, pentru un bon de 14,7 euro, câştigătorul a luat 1.470 de euro. La unul de 29,4 euro, s-a câştigat 2.940 de euro. Au fost 19 câştigători. Suma maximă care poate fi câştigată în Malta e de 11.647 de euro şi a fost luată de patru ori.
Nu este pentru prima dată când se vehiculează posibilitatea introducerii unui astfel de sistem. Prin 2010, premierul Emil Boc anunţa că prevederile Codului Fiscal urma să fie modificate şi se propunea o serie de măsuri fiscale care să contracareze evaziunea fiscală. Una din aceste măsuri viza introducerea loteriei bonurilor fiscale. Principul era ca toţi cei care vor avea bonuri fiscale adunate până la un anumit plafon să beneficieze de o primă din acea sumă de bani. Ideea a fost în cele din urmă abandonată de guvernanţi.
Înainte de încercările premierului Boc, aceasta a fost o propunere venită din partea mediului de afaceri.
“Consumatorul are tot interesul să ceară bonul fiscal pentru a participa la această loterie. În momentul în care va fi cerut bonul fiscal, de toată lumea, mulţi din banii negri care se învârt astăzi în comerţ vor dispărea”, explica atunci Liviu Rogojinaru de la Consiliul Naţional al IMM-urilor.
Românii, mari amatori de jocuri de noroc
Piaţa jocurilor de noroc din România creşte foarte repede, în condiţiile în care la nivelul anului 2008 pe acest segment erau cheltuiţi 500 de milioane de euro, iar în prezent sare de un miliard de euro.
Potrivit raportărilor de la ANAF, din cele peste 1.200 de societăţi comerciale care declarau venituri preponderent din activităţi de jocuri de noroc, 420 reprezintă operatori de sloturi, aşa-numitele “păcănele”.
“Din estimările noastre, în acest moment sunt în jur de 1.500.000 de oameni care, sub o formă sau alta, mai des sau mai rar, dar cel puţin o dată pe lună, practică un joc de noroc în România. Acum cinci ani, de exemplu, erau doar 800.000 de jucători”, a precizat Alexandu Vărzaru, reprezentant Asociaţia pentru Prevenirea şi Tratarea Adicţiei -Transparenţă şi Egalitate de Şanse în Gambling.
Modelul loteriei cu bonuri fiscale a mai fost implementat cu succes în China, Taiwan, Filipine, Indonezia, Japonia, Brazilia şi Coreea de Sud.
Fii primul care comentează