Image 1
Image 2
Postare ( Sablon)

Magazin cultural. Cultura literara feminina la Paris

Sigla Informatia Zilei
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

[slideshow id=2122]

De-a lungul timpului, mai multe scriitoare de origine romana sunt introduse in marile istorii si dictionate franceze. Mai putin in cele romanesti.

Noailles Ana, principesa Brancoveanu, contesa Mathoeu De (1876-1933), poeta. Nascuta dintr-un print roman si o mare pianista greaca. S-a afirmat la Paris cu poeme, cu versuri de o frenezie vitala si senzualitate, umbrite si de fiorii mortii. Culegerile sale au fost considerate, in epoca, cele mai reusite expresii ale Academiei Regale din Belgia si a primit Premiul pentru Literatura a Academiei Franceze. Prietena cu marii scriitori ai vremii: Marcel Proust, Henry Iammes. De o frumusete rapitoare, atrage in saloanele sale pe majoritatea scriitorilor si artistilor vremii.

Marta Bibesco, printesa (n. 1888, scriitoare romana de expresie franceza), autoare de moravuri si de amintiri in care este mereu prezenta vie tara sa de origini, Romania. Admirata de Andre Gide, Malraux, pictori sau sculptori ai vremii (in imagine un tablou de Giovanni Boldini). A fost o mare sprijinitoare a artelor din Paris sau Bucuresti. A lasat cu limba de moarte ca Palatul Mogosoaia si Casa Scriitorilor sa devina pe vecie mostenire pentru scriitorii romani de azi si din viitor. Ceea ce s-a intamplat: daca Marta Bibescu n-ar fi lasat cu acte-n regula mostenirea sa Societatii Scriitorilor Romani din acea perioada, poate ca azi “trepadusii” politici ar fi gasit oarece hachite juridice sa ne cofiste cladirile.

Monica Lovinescu: un balsam vindecativ dincolo de Cortina de Fier

S-a nascut in 19 XI 1923, la Bucuresti. A trecut in vesnicie in 20 aprilie 2008, la Paris. A fost una din vocile cele mai autorizate si acuzatoare la adresa regimului opresiv, incult al comunismului de extractie bolsevica. La Radio “Europa Libera” a tinut ani la rand, impreuna cu sotul sau V. Ierunca, emisiuni care ne tineau treaza mintea, sa nu ne-o spele dobitociile dogmatice absurde. “Teze si antiteze la Paris” au devenit adevarate repere morale pentru intelectualitatea obligata sa suporte mizeria morala sau materiala a anilor din anii ‘50-’80. Femei celebre culturale la Paris? Au fost mult mai multe si cu impact major asupra culturii europene: Olga Mavrocordat, Regina Maria, Regina Elisabeta (Carmen Sylva), care in periplurile lor in Occident erau Mecena pentru tot ce era valoare.

Postare ( Sablon)
Postare ( Sablon)

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns