Asculta acest articol
Nu de puţine ori, deşeurile plutitoare transportate spre graniţa cu Ungaria de către râuri precum Tisa, Someş, Crişuri, au condus la scandaluri diplomatice. Pentru a evita asemenea confruntări datorate deşeurilor, ca rod al activităţilor umane, la nivel regional au fost proiectate câteva investiţii care, după punerea lor în funcţiune, să elimine “transferul” lor spre Ungaria.
În chiar “Ziua Mondială a Apei”, o resursă considerată de experţi ca fiind epuizabilă, Satu Mare a fost gazda ministrului Mediului Tanczos Barna şi a lui Pasztor Sandor, directorul Administraţiei Bazinale de Apă (ABA) Crişuri.
La întâlnirea cu ministrul Mediului au mai participat Pataki Csaba, preşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare, prefectul Radu Roca, subprefectul Altfatter Tamas, Kereskenyi Gabor, primarul municipiului Satu Mare, Vasile Fănăţan, directorul Gărzii de Mediu Satu Mare, Notarius Attila, inginerul şef al Sistemului de Gospodărire a Apelor – SGA Satu Mare, alţi invitaţi.
Conferinţa de presă a fost mediată de preşedintele Pataki Csaba, cel care a salutat prezenţa la Satu Mare a ministrului Mediului Tanczos Barna, venit pentru a prezenta sătmărenilor, dar şi partenerilor din Ungaria, un proiect de peste 10 milioane de lei, cu mai multe componente, dintre care un sistem modern de colectare a deşeurilor plutitoare. Una din aceste investiţii în valoare de aproximativ două milioane de lei ar urma să fie amplasată pe raza comunei Odoreu, desigur, pe Someş.
Cuprinsul proiectului de mai mare amploare, care include Administraţia Bazinală Someş-Tisa, dar şi Administraţia Bazinală Crişuri, a fost prezentat de directorul ABA Crişuri, Pasztor Sandor.
Potrivit celor prezentate, proiectul este unul de mai mare anvergură şi include mai multe staţii de colectare a deşeurilor plutitoare de pe râuri, fiind vorba despre aproximativ 10-11 asemenea staţii. Din care o asemenea staţie pe Someş, fiind unul dintre cursurile de apă care, la viituri, transportă cantităţi însemnate de deşeuri. S-a menţionat faptul că există o dependenţă între nivelul viiturii şi cantitatea de deşeuri plutitoare transportate. Someşul nu este singurul curs de apă, susţin specialiştii din zona de Vest a României, care transportă spre graniţa cu Ungaria, cantităţi imense de deşeuri plutitoare.
Vorbitorul a ţinut să puncteze faptul că, se construiesc mai multe asemenea staţii de colectare a deşeurilor, iar cu referire la zona noastră, a menţionat că în Bazinul Someş- Tisa şi Bazinul Crişuri, sunt proiectate opt echipamente de înlăturare a deşeurilor plutitoare de pe suprafeţele apelor. Trei dintre aceste staţii de colectare a deşeurilor de pe suprafeţele apelor, vor fi sau cel puţin două din aceste staţii plutitoare de colectare a deşeurilor de pe râuri, vor fi amplasate în “zona” noastră, mai precis, aşa cum anticipam, la Odoreu, iar cea de a doua, în Bihor, la Oradea. S-ar dori ca pe seama unei mobilizări în ceea ce priveşte lucrările de construcţii montaj, cele două echipamente menţionate să fie montate până pe la mijlocul lunii aprilie.
Directorul Pasztor Sandor şi-a exprimat speranţa că în următoarele două luni, cele două staţii de colectare a deşeurilor plutitoare de pe Someş şi de pe Crişuri, să devină funcţionale.
“Apele Române se va ocupa de strângerea gunoaielor de pe cursurile de apă, mai ales pe zona de frontieră. Anul trecut am avut vizite în Ungaria. Cele mai mari probleme le avem pe Someș, Crasna și Tisa. Pentru a colecta deșeurile aveam două variante. Fie colectau acele deșeuri partea maghiară și noi plăteam, fie le colectam noi. Am ales să le facem noi acest efort. Sunt deja două locații implementate, urmează alte două în acest an. Una se va face la Satu Mare, în aproximativ două luni”, a punctat directorul Pásztor Sándor, din Bihor.
La Satu Mare nu se resimt influenţe ale poluării datorate războiului din ţara vecină
În cea de a doua parte a conferinţei de presă, gazetarii prezenţi au adresat ministrului Mediului – Tanczos Barna, o serie de întrebări referitoare la găsirea unor soluţii pentru înlăturarea disconfortului provocat de ciori, numeroasele incendii de vegetaţie din această perioadă, despre măsurile menite a educa populaţia în ceea ce priveşte colectarea deşeurilor reciclabile, posibilitatea folosirii deşeurilor din sticlă, pentru fundaţia unor drumuri ş.a. Din suita întrebărilor adresate ministrului, mai merită să menţionăm întrebarea referitoare la parametrii de mediu ai aerului la Satu Mare, ca urmare a războiului din Ucraina. Răspunsul ministrului a fost că la Satu Mare, în dimineaţa zilei de 22 martie nu a fost cel mai curat aer, dar nici nu se resimt influenţe ale poluării datorate războiului din ţara vecină. Pentru moment, spunea ministrul, curenţii de aer ne sunt favorabili. Aceştia transportă poluanţii spre zonele nordice ale continentului, în special spre Polonia. În orice moment, datele problemei pot să se schimbe.
Fii primul care comentează