Asculta acest articol Începerea urmăririi penale, percheziţiile de la domiciliile celor doi procurori ai CSM este o grea lovitură administrată actualei puteri. Au mai intrat în atenţia DNA şi alţi procurori învinovăţiţi de trafic de influenţă, vor urma probabil şi alţii în următoarele luni sau în următorii ani, dar cazul acesta este încărcat de semnificaţiile momentului.
Cei doi negociau ocuparea unor funcţii importante la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Direcţia Naţională Anticorupţie.
Pe lângă cele de mai sus, cei doi au divulgat informaţii secrete parvenite de la Direcţia Informativă de Protecţie Internă unor persoane neautorizate, din păcate nu ştim care. Desigur, sunt mari lacune în informaţiile ce ne-au parvenit prin presă, dar acestea sunt totuşi suficiente ca să pricepem unele chestiuni.
Astfel, devine tot mai limpede că urmează mari schimbări la cele două instituţii mai sus pomenite. Evenimentele legate de cele două persoane pentru care a început urmărirea penală, ilustrează efortul politic al actualei puteri de a decapita Parchetul Înaltei Curţi şi DNA, de fapt, unul din cele mai importante obiective ale instalării la Cotroceni şi la Palatul Victoria a liderilor USL.
Sunt bine cunoscute etapele rapide, urgente, ale preluării puterii. Nu ştim dacă a fost sau nu o lovitură de stat, posteritatea va defini mai bine, mai corect cele întâmplate recent. Definiţia unei lovituri de stat este următoarea: „act de violare a constituţiei stabilite prin care un grup de persoane preia cu forţa puterea într-un stat”. Aici pentru a da de rost esenţei, trebuie să judecăm dacă într-adevăr Constituţia a fost violată, ori nu ne putem orienta după materialele subiective publicate în presă sau comentate pe sticlă.
Un răspuns la această întrebare va trebui joi şi vineri să-l dea Victor Ponta în faţa liderilor Uniunii Europene. Părerea celor care l-au chemat, pe rând, la un interviu este – după câte ştim noi – că noua putere a violat articolele Constituţiei noastre. La această oră, nu ştim încă ce răspunsuri a dat sau va da premierul.
De pildă ce va declara în legătură cu art. 80 (1) în care scrie clar că „Preşedintele României reprezintă statul român…” pe care l-a încălcat declarând că preşedintele Băsescu, preşedinte al României de altfel, nu reprezintă pe nimeni, se reprezintă pe el însuşi, motiv pentru care a socotit că premierul trebuie să iasă în Europa ca reprezentant al statului. Victor Ponta confunda grupările politice şi rezultatele sondajelor de opinie cu statul, Constituţia în ochii săi fiind o carte fără valoare imediată. Exemplul de mai sus este dat la întâmplare, dar el relevează un anumit sens al acţiunii politice elaborate de noua putere politică.
Confuzia este tot atât de mare şi în privinţa misiunii pe care şi-a fixat-o Victor Ponta pentru întrevederile cu liderii europeni. Foarte bătăios, într-un stil mai degrabă golănesc, a declarat că vrea să demonteze gogomăniile proferate în jurul schimbărilor ce au avut loc în ţară de la preluarea puterii. El părea într-adevăr convins că gogomăniile pomenite provin de la sediul de campanie a lui Traian Băsescu, de la europarlamentarii PDL şi din presă.
Chiar în discursul prin care îşi cerea scuze cancelarului german, el îşi manifesta nemulţumirea că acesta nu a consultat ambele părţi, ci numai pe Traian Băsescu. Ori, Germania are o ambasadă la Bucureşti. Nu trebuie ignorată, după cum nu trebuie ignorate nici serviciile consulare ale UE şi ale statelor membre, la fel, nici serviciile lor secrete.
Ambasadele au un personal diplomatic de înaltă calificare profesională, capabile să observe şi să constate ce se petrece în viaţa politică românească. Primele surse de informare ale guvernului german şi ale celorlalte cancelarii au fost ambasadele proprii, care cu promptitudine şi-au înştiinţat şefii din capitalele europene. Aşadar la ora când Victor Ponta se va înfăţişa liderilor europeni, aceştia ştiu şi cu ce s-a hrănit premierul la micul dejun în ultimele două luni.
