Mugur Isărescu, despre eventuale majorări ale preţurilor alimentelor: “Chiar dacă producătorii ar vrea să le împingă în sus, nu le permite deficitul de cerere”

Asculta acest articol

Prognoza de inflaţie pentru acest an a fost revizuită în creştere, de la 3,2% la 5,1%, peste ţinta stabilită de Banca Naţională a României (BNR), a anunţat miercuri guvernatorul Mugur Isărescu, conform gandul.info.

Scumpirea alimentelor de bază, în special a legumelor şi fructelor, a avut o contribuţie esenţială la schimbarea prognozei pentru acest an, a subliniat Isărescu. Cu toate acestea, guvernatorul a precizat că producătorii vor fi nevoiţi să menţină preţurile din cauza deficitului de cerere.

“În ceea ce priveşte volatilitatea preţurilor la alimente, datele noastre pe care le avem şi de la voi, din media, ne arată că datorită deficitului de cerere, comercianţii chiar dacă ar vrea să împingă preţurile mai sus nu pot”, a declarat guvernatorul.

BNR a revizuit în urcare şi prognoza de inflaţie pentru anul viitor, de la 3%, la 3,5%.

Raportul trimestrial asupra inflaţiei a fost aprobat în cea mai recentă şedinţă a consiliului de administraţie a băncii centrale care a avut loc la sfârşitul săptămânii trecute.

Cele mai importate declaraţii ale guvernatorului:

♦ Mugur Isărescu a precizat că evoluţiile preţurilor la alimente, în special la legume şi fructe şi-a pus amprenta asupra inflaţiei. “Sunt fenomene tranzitorii. Banca Naţională nu le poate controla. Categoric o dobândă mai mare nu va duce la scăderea preţurilor la legume şi fructe. Este o componentî sezonieră, fluctuantă”.

♦ “Ţiţeiul a contribuit în lunile de vară. A avut un puseu de creştere. Cotaţiile la termen nu sunt îngrijorătoare. Vom asista la o perioadă de relativă stabilitate cu tendinţă uşoară de scădere. Istoria ne îndeamnă însă la prudenţă. Evoluţia preţului ţiţeiului este un factor care poate să strice orice previziune”

♦ “Factorul care temperează inflaţia în România este deviaţia PIB, şi anume deficitul de cerere. Pe acesta putem să-l influenţăm. Dacă mixul de politici economice, insclusiv politici monetare sunt suficient de restrictive atunci deficitul creşte. Trebuie grijă atunci când ne gândim să întărim politica monetară”

♦ “În ceea ce priveşte prima de risc, suntem într-o fereastră de oportunitate ceea ce ne-a permis să ne împrumutăm la dobânzi mai mici pe pieţele internaţionale”

♦ “În primăvara acestui an leul a fost o evoluţie constantă, s-a înrăutăţit la început verii pe fondul tensiunilor din zona euro şi ulterior legat şi de tensiunile politice interne. Deprecierea nu este foarte mare, dolarul s-a depreciat faţă de euro şi atunci efectul inflaţionist via preţului ţiţeiului a fost mai accentuat”

♦ Legat de analizele care arată faptul că leul a avut anul acesta cea mai slabă evoluţie din regiune, guvernatorul a precizat “îi invit pe analişti să aibă şi o privire pe un termen mai îndelungat. Tot ei ne spuneau în urmă cu doi ani că leul este prea stabil.

Despre riscurile care ar putea duce la creşterea inflaţiei:

♦ “Cu risc de abatere în sus vedem variaţiile cursului leu/euro. Nu vedem riscuri semnificative pentru o depreciere accentuată a leului, cu excepţii. Dacă s-a instalat o impresie că leul se va deprecia, preţurile de import se vor ajusta în sus.  Noi nu putem să desconsiderăm acest lucru. Este o reacţie pe care o practică nu numai comercianţii din România”

♦ “Evoluţia raportului dintre dolar şi euro. Sensibilitatea economiei româneşti faţă de preţurile produselor energetice este cunoscută şi atunci această necunoscută, respectiv cum va evolua raportul dolar/euro, reprezintă un risc de abatere a inflaţiei faţă de prognoză”

♦ “Tot cu risc de abatere în sus avem realitatea că în programele de politici macroeconomice reformele structurale sunt relativ întârziate. Oricând pot să apară derapaje. Din fericire perspectiva consolidării fiscale este pozitivă”

♦ “În ceea ce priveşte volatilitatea preţurilor la alimente, datele noastre pe care le avem şi de la voi, din media, ne arată că datorită deficitului de cerere, comercianţii chiar dacă ar vrea să împingă preţurile mai sus nu pot”

Dinamica preţurilor alimentare volatile este marcată, până la mijlocul anului viitor, de efecte adverse ale condiţiilor climatice atipice asupra recoltei agricole din anul curent şi de tensiunile manifestate pe pieţele internaţionale ale unor materii prime agricole, se arată în prezentarea făcută publică miercuri de BNR.