Asculta acest articol
Muntele Fuji, Vila Medici şi oraşul Agadez din Niger se numără printre siturile care ar putea fi înscrise în patrimoniul mondial UNESCO, cu ocazia sesiunii anuale a acestei organizaţii, ce are loc între 16 şi 27 iunie, la Phnom Penh, care va analiza şi situaţia siturilor distruse din Siria şi Mali.
Un număr de 32 de situri naturale şi culturale sunt în cursă pentru a fi incluse, pentru valoarea lor universală excepţională, şi ar putea să fie adăugate pe această listă care reuneşte deja 962 de situri din 157 de ţări, informează AFP.
Siturile candidate includ deşertul de coastă din Namibia, vila şi grădinile Medici din Toscana, biserici de lemn din Munţii Carpaţi din Polonia şi Ucraina, staţiunea balneară canadiană Red Bay din provincia Labrador, populată în secolul al XVI-lea de marinari basci.
Anumite situri sunt prezentate ca fiind “bunuri naturale”, precum Etna din Italia, iar altele sunt prezentat ca “bunuri culturale”, precum Muntele Fiji din Japonia.
Simbol al Japoniei, acest vulcan care are o altitudine de 3.776 metri reprezintă un element principal al iconografiei nipone şi include opt mari sanctuare şintoiste.
În acest an, Franţa nu este reprezentată pe lista de propuneri. De manieră generală, ţările occidentale şi cele asiatice sunt deja foarte bine reprezentate pe această listă.
Siturile propuse au fost examinate de două organisme consultative, care transmit recomandări în vederea înscrierii pe lista patrimoniului mondial unui comitet UNESCO, alcătuit din reprezentanţi din 21 de ţări, aleşi pentru mandate de şase ani.
Aceste decizii au o puternică miză economică, întrucât clasarea unui sit poate facilita deblocarea fondurilor pentru conservare şi să antreneze o creştere a frecventării turistice.
Comitetul UNESCO, care nu impune o limită în privinţa numărului de situri care vor fi incluse, poate să ignore recomandările experţilor, aşa cum a fost cazul pentru înscrierea Bisericii Naşterii Domnului din Betleem în 2012. Palestinienii, recent admişi în UNESCO, au făcut din această include o prioritate politică, în condiţiile în care experţii au considerat că acel dosar de candidatură nu era încă finalizat.
În acest an, nicio controversă politică la fel de puternică nu este aşteptată, chiar dacă subiectul Oraşului Vechi din Ierusalim are mari şanse să fie inclus în dezbateri, după ce Israelul a refuzat la sfârşitul lunii mai să permită accesul unei misiuni UNESCO care dorea să examineze gradul de conservare al sitului.
Principala provocare pentru UNESCO vizează într-adevăr conservarea siturilor ameninţate de absenţa activităţilor de întreţinere, de turismul necontrolat şi de dezvoltarea activităţilor economice, după modelul Marii bariere de corali din Australia, ameninţată de boom-ul exploatărilor miniere şi de gaze.
La capitolul siturilor care prezintă “probleme de conservare majore”, Comitetul va discuta în special cazul sitului Casbah din Alger, cel al oraşului vechi din Sanaa (Yemen) şi cel al oraşului Potosi (Bolivia).
Fii primul care comentează