Asculta acest articol[slideshow id=3116]
“Phoenix, vecina…” de Ioana Ileana Stetco si “Casa cu doi brazi” de Ioan Grigore Olar
De la Borsa-n Satu Mare se-ntinde un spatiu, o geografie culturala comuna, prin istorie, traditie, obiceiuri si valori care s-au dezvoltat in acest areal, dincolo de granitele conventional-administrative a doua judete: Maramures si Satu Mare. Fapt remarcat nu de putine ori, in pagina de cultura a ziarului nostru. Cu atat mai mult cu cat, mai ales in ultima vreme, lansarile de carti ale unor autori din cele doua tinuturi megiese se tin lant, inclusiv prezenta asidua a literatilor satmareni la intrunirile cenacliere maramuresene si invers.
Ioana Ileana Stetco si zestrea-i poetica de-acasa
Poeta Ioana Ileana Stetco din Borsa este indiscutabil una din vocile feminine ale poeziei romane contemporane percutante si doar anumite reticente au facut-o sa debuteze editorial abia anul acesta, cu volumul de versuri “Phoenix, vecina…”, aparut recent la Editura Grinta din Cluj Napoca. Intarzierea voita, de a-si vedea numele pe o carte este si bine si rau, zicem noi. Bine, pentru ca poeta reuseste sa-si “strunjeasca” versurile mai elaborat, din respect fata de limba romana si cititor, rau, in sensul ca o voce lirica pregnanta se face cunoscuta de publicul larg cu intarziere, dezavantajata astfel de istorii, compendii sau diverse dictionare literare. A fost candva, copilul teribil al Cenaclului liceului din Borsa, condus prin anii ‘70-’80 de unul dintre cei mai emblematici indrumatori literari ai Maramuresului, profesorul Corneliu Iures. In acele vremuri o intreaga pleiada de literati s-au perindat pe-acolo: Ion Burnar, Aurel Pantea, Mircea Petean, Ion Zubascu, Gheorghe Peter, acompaniati discret de chitara lui Stefan Hrusca.
Ioana noastra, cum se prezinta ea insasi intr-o originala “spovedanie” prolog, era vedeta de serviciu “Am fugit de acasa “lumea sa inconjur” si am esuat in Baia Mare la liceul economic. In loc de note contabile scriam poezii si uceniceam la cenaclul Nord”. In fine, volumul de care facem vorbire este structurat pe doua cicluri: “Scene din lagarul estic” si “Transylvania”. Inegale si diverse ca tematici si transpunere a realului in imadini poetice, poate si pentru ca textele sunt scrise in varii perioade de timp, dar cu personalitate stilistica, “puternica navalnica precum o alunecare de teren, cum o defineste in prefata poetul Ion Muresan. Apocalipse, depresii, dezamagiri, tamaduite de forta-i metaforica: “Pregateste-te pentru plecare/ smulge rotile carului mare si pune bratele roata/ prefa-ti inima/ in ce-i lipseste aceluia/ Pregateste-te, vom porni in curand/ prin somnul imperiului prin mormant, lasa acasa/ parinti, copiii/ lasa-le haine si de mancare/ calatoria e intru intampinare/ Pregateste-te si nu te teme/ de batjocora, de blesteme, de cainii ce latra/ nu te-ncrede-n capcane/ in sfinte oculte si vane/ Pregateste-te pentru toate/ ia-ti carti daca vrei si bucate, nu pune dispret pe nimica/ poti minti, poti te preface/ poti infia dobitoace/ Pregateste-te, stii ca-i necesar/ sa te vezi mai rar cu orice-ntrebare/ lasa-le prin somn sa invinete/ camasa sangelui orei tinere” (Calatorie de nunta)
Ioan Grigore Olar si casa lui cu doi brazi
Satmareanul Ioan Grigore Olar, debuteaza si el, dar la o varsta mult mai inaintata. S-a nascut in 1931, Cauas, judetul Satu Mare. Absolvent al Scolii de Ofiteri de Geniu, Alba Iulia si mai apoi a Facultatii de Mecanica din Cluj Napoca. A fost inginer toata viata pana la pensionare, 1997. Membru activ al Cenaclului Afirmarea din Satu Mare si al Cenaclului Scriitorilor din Maramures, unde si-a lansat zilele trecute volumul de versuri “Casa cu doi brazi”, aparuta la Editura Eco Print din judetul vecin. In Cuvant inainte, poetul Ion Bala il prezinta ca pe un impatimit al versului, dar tributar ca demers literar unor poeti din alte vremuri: Bolintineanu, Alescandri, Toparceanu, Cosbuc. Minulescu. Pastelul ca gen poetic il caracterizeaza mai peste tot, uneori cu rezultate notabile. Dar nici problemele sufletesti nu le ignora sau cele sociale ori cu tenta atitudinala: Sa scriu/ peste voi/ cei din Maramu?/ Al vostru sunt/ Eu ca Yang/ avand jumatatea Yin/ aproape de Sasar/ unchi de mama/ isi doarme somnul de veci/… Mere, fructe/ Apa, tina/ chiar si tarie/ suman si opinci…” (Sa scriu?). La experienta de viata (aproape octogenar fiind) i-am sugera pe viitor sa scrie si o carte de memorialistica.
Fii primul care comentează