Asculta acest articolBârfa nu are o reputație deloc bună, cu toții suntem conștienți de cât de urât este obiceiul de a bârfi, însă totodată cu toții o facem într-o oarecare măsură. Cu toate că bârfa pare o acțiune nefondată, există argumente precise pentru care simțim nevoia de a bârfi. Studiile făcute de specialiști în domeniu au dovedit că există motive întemeiate pe care le avem, fără să ne dăm seama, pentru a bârfi.
Bârfa este actul de a vorbi despre cineva în absența sa, adesea implicând informații neconfirmate sau detalii personale. De multe ori, bârfa are o conotație negativă și poate include critici sau zvonuri care pot afecta reputația și relațiile persoanei despre care se vorbește. A bârfi poate fi, însă, și un act lipsit de rea-voință, dacă nu există intenția de a submina, răni sau defăima pe cineva.
Este sau nu bârfa toxică pentru cel care o practică?
Ce faci dacă cei din jur bârfesc, dar tu nu vrei să fii implicat?
Cum te dezveți de la a bârfi, dacă așa ai fost obișnuit?
De ce bârfim?
Iată câteva motive de… bârfă:
Bârfa poate fi o metodă de cunoaștere a oamenilor din jur
Bârfind, poți afla cum gândesc persoanele din jur, precum și ce repere morale au acestea. Atunci când bârfim, nu numai că judecăm, însă putem observa și cum judecă persoanele cu care interacționăm, dar și dacă se simt confortabil să intre în astfel de discuții sau, dimpotrivă, vor să scurteze discuția. În acest fel, putem intui ce gândesc și despre noi și despre acțiunile întreprinse de noi.
Bârfa ne poate face să ne simțim în siguranță
Unele teorii susțin că bârfa ne oferă siguranță. Făcând schimb de informații ne protejăm și ne păstrăm locul în societate. Unii specialiști sunt chiar de părere că bârfa a avut un rol extrem de important în procesul evolutiv, ajutând individul să afle din timp despre anumite pericole și să se protejeze de ele.
Bârfa creează legături între oameni
Potrivit oamenilor de știință, bârfa este un element cheie atunci când vine vorba despre integrarea într-un grup. Un studiu mai vechi a scos la iveală faptul că bârfa de la locul de muncă poate duce la prietenii de durată, care pot dura o viață întreagă.
Un alt studiu a arătat că limita pe care o are creierul atunci când vine vorba despre grupul social este de 150 de persoane.
Potrivit aceluiași studiu, bârfitul cu cineva este o metodă de a te apropia de persoana respectivă, pentru a verifica dacă există compatibilitate în ceea ce privește principiile și valorile. La final, se dovedește că persoanele cu care un individ bârfește îi sunt cele mai apropiate acestuia, întrucât împărtășesc aceleași valori și perspective.
Bârfa satisface nevoia de a spune povesti
A bârfi reprezintă un prilej excelent de a ne folosi talentul de narator. Așadar, unii oameni de știință sunt de părere că bârfa satisface și nevoia înnăscută de a spune povești. Bârfa poate servi inclusiv ca o formă de divertisment sau stimulare într-un mediu lipsit de activități interesante.
Bârfa satisface nevoia de atenție
În natura umană stă și nevoia de atenție, nevoie care la unii dintre noi este mai accentuată decât la alții. Divulgând o bârfă, persoana captează imediat atenția tuturor celor din jur, iar acest lucru satisface, cel puțin temporar, nevoia sa de a fi în centrul atenției.
Înainte de a te implica într-o conversație tip bârfă sau de a refuza participarea, reflectează asupra motivelor tale. Poți să te întrebi de ce simți nevoia să te implici sau să te retragi. Dacă nu ți se pare normal să tot auzi bârfe în jur, poți să îi încurajezi pe ceilalți să adopte un stil de comunicare mai direct, bazat pe respect și empatie, în loc să-i tot vorbească pe alții de rău pe la spate.
Consecințele bârfei
Persoana despre care se vorbește poate avea de suferit în plan personal sau profesional dacă informațiile răspândite sunt neadevărate.
Bârfa poate duce la conflicte și rupturi în relațiile interpersonale.
În mediul de lucru, bârfa poate contribui la un climat negativ și lipsit de încredere.
Persoanele care bârfesc pot simți vinovăție sau anxietate cu privire la răspândirea informațiilor neadevărate sau dăunătoare.
Este sau nu bârfa toxică pentru cel care o practică?
Impactul pe care bârfa îl are asupra celui care o practică depinde de motivația pe care individul o are atunci când bârfește. Pe de o parte, dacă o face fără să fie rău intenționat și nu denaturează adevărul, bârfa poate avea ca efecte apropierea între persoanele care bârfesc și relaxarea sau detensionarea în timpul unei zile grele. Pe de altă parte, dacă bârfa este rău intenționată, aceasta poate distruge relații, dar poate și să se întoarcă precum un bumerang împotriva celui care o inițiază, dacă restul celor implicați sunt de bună credință.
Pentru a nu îți pune în pericol integritatea, fii cu băgare de seamă și nu bârfi niciodată dacă crezi că acest lucru te-ar putea pune într-o postură neplăcută. Mai mult decât atât, dacă discuți despre o persoană care nu este de față, limitează-te la faptele adevărate, nu le modifica în scopul de a face rău sau de a da tu bine în ochii interlocutorului. La serviciu e indicat să nu vorbești de rău colegii, iar dacă există o problemă cu cineva să o discuți cu șeful și cu colegii de încredere limitându-te la fapte și, eventual, căutând soluții.
Ce faci dacă cei din jur bârfesc, dar tu nu vrei să fii implicat?
Dacă te afli într-o situație în care cei din jur bârfesc, dar tu nu vrei să fii implicat, există mai multe moduri de a gestiona această situație fără a contribui la răspândirea bârfei sau fără a te simți inconfortabil. În primul rând, nu te alătura conversației: dacă vezi că discuția se îndreaptă către subiecte de bârfă sau critici la adresa altora, poți să te retragi politicos și să îți îndrepți atenția către altceva.
Dacă cineva încearcă să te implice în bârfă sau să te întrebe despre alții, poți răspunde cu politețe, dar fără să alimentezi conversația. Încearcă să schimbi subiectul către ceva mai neutru sau pozitiv. Poți să începi să vorbești despre un subiect total diferit sau să aduci în discuție ceva pozitiv, care să distragă atenția de la bârfă.
La serviciu, e bine să comunici deschis că nu vrei să participi la conversații pentru a bârfi. Fii politicos, dar ferm în exprimarea ta și explică faptul că nu consideri că este corect sau productiv să vorbiți despre un coleg sau un colaborator în lipsa sa. Dacă alegi să refuzi implicarea în bârfă, asigură-te că rămâi consecvent în această decizie. Altfel, ceilalți ar putea încerca să te implice în continuare.
În general, caută compania oamenilor care sunt mai puțin predispuși să bârfească și să îi judece pe alții pentru orice, și care susțin în schimb o comunicare sănătoasă și respectuoasă. În cazul în care primești informații sensibile sau critice despre cineva, evită să le răspândești mai departe. Respectarea confidențialității este esențială pentru a construi încredere în relațiile interpersonale.
Cum te dezveți de la a bârfi, dacă așa ai fost obișnuit?
Să renunți la obiceiul de a bârfi poate fi un proces dificil, mai ales dacă ai fost obișnuit să te implici în astfel de comportamente de mult timp. Totuși, este posibil să schimbi acest obicei și să adopți un stil de comunicare mai sănătos.
Reflectează asupra modului în care bârfa poate afecta relațiile tale cu ceilalți și atmosfera generală în mediul în care te afli și caută să înțelegi impactul emoțional și psihologic al bârfirii asupra celorlalți și asupra propriei tale stări de bine. Examinează motivele care te determină să bârfești: poate fi vorba despre dorința de a te simți mai bine în legătură cu tine, de a obține atenție sau de a te simți puternic într-un grup. Apoi, încercă să identifici alternative sănătoase și constructive pentru a-ți satisface aceste nevoi.
Încercă să vezi situațiile din perspectiva celorlalți și să îți pui întrebarea cum te-ai simți dacă ai fi în locul lor. Învață-te să respecți intimitatea și confidențialitatea celorlalți și abține-te să răspândești informații sensibile sau neconfirmate. Înainte de a începe să bârfești, oprește-te și întreabă-te dacă ceea ce vei spune este necesar, adevărat și constructiv. Anticipează posibilele consecințe ale cuvintelor tale și decide dacă merită să te implici într-o astfel de conversație.
De ce nu, spune-le persoanelor apropiate că vrei să nu mai bârfești așa de mult și cere-le să îți atragă atenția când văd că te duci cu conversația spre a vorbi de rău despre alte persoane. În loc să te concentrezi atât de mult pe a-i critica pe alții, gândește-te mai mult la tine și la vița ta: ce poți face pentru a te relaxa mai bine, ce activități poți lua în calcul care să îți aducă mai multă bucurie și cum să ai mai bine grijă de sănătatea ta fizică și mintală. Nu uita că schimbările de comportament pot necesita timp și efort conștient, deci fii răbdător cu tine însuți pe parcursul acestui proces.
Fii primul care comentează