Image 1
Image 2
Postare ( Sablon)

Omorul din padurea de la Brebeni: 24 februarie. I-a crapat capul si apoi a violat-o

Sigla Informatia Zilei
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Informatia Zilei va prezinta, incepand de astazi, un serial captivant: “Crime care au ingrozit Baia Mare”, povestite de unul dintre cei mai importanti anchetatori pana in ’89, col. Berciu Arghir

[slideshow id=6079]

Orasul de sub Dealul Florilor a avut un parcurs in timp relativ linistit. Secolul trecut a punctat un soi de acalmie specifica targurilor in care comertul infloreste si-n paralel lumpean proletariatul devine clasa conducatoare a natiunii. Pe acest fond oamenii locului si-au trait linistea interioara si linistea pe care natura inconjuratoare parca o impunea comunitatii. Totusi… din cand in cand… asa cum o gospodina scapa din mana (parca fara noima) farfuriile din bucatarie – linistea Baii Mari se facea aschii in diminetile aburinde de ceata imprastiata de Sasar – cand crimele se prelingeau precum bitumul inspre urechile si apoi sufletele baimarenilor. Crimele care au ingrozit orasul. Vocile baimarenilor trecand pe strazi< l-am cunoscut, n-am crezut ca se poate intampla asa ceva si cate si mai cate. In spatele gesturilor criminale au stat oameni. Alti aomeni au descalcit dramele si au prins criminalii. Istorii grotesti. Povesti ingrozitoare. S-au adunat in zecile de ani precum praful in biblioteci. Astazi “Informatia Zilei” le readuce in actualitate cu ajutorul colonelului de militie (in rezerva) Berciu Arghir.

Ne dorim sa fie cateva file de marturie ale existentei dramatice si-n acelasi timp o carte de asumare si invatatura pentru Baia Mare sa fie doar un oras linistit si…, in timp, prosper. Restul e, deocamdata, tacere!

Marian Ilea

24 februarie 1980. Iarna grea. Intr-o duminica dupa-amiaza, la ora 17, in statia din preajma satului Brebeni, pe soseaua ce duce la Targu Lapus, Pop Victoria din satul Brebeni astepta autobuzul. Voia sa mearga la rudele ei din Copalnic Manastur. Era singura in statie. A fost surprinsa de un tigan care a incercat sa o agreseze si sa intretina relatii sexuale cu ea. Victoria, fiind o femeie serioasa, nu a acceptat sub nicio forma, cu toate ca era palmuita si amenintata.

A prins-o de gulerul de la palton. I-a luat cordonul de la haina si i l-a legat de gat. O ameninta fara incetare ca o stranguleaza. A tarat-o cu forta in padurea din Brebeni. Dupa circa 100 de metri a tras-o intr-o groapa mare, o prapastie, unde a trantit-o in zapada. A rupt o craca groasa dintr-un stejar doborat de muncitorii forestiei. Avea forma unei bate. I-a aplicat o prima lovitura in partea superioara a capului, in zona urechii drepte. Lovitura i-a cauzat Victoriei dizlocarea cutiei craniene. Femeia a fost gasita decedata cu mana pe acea lovitura. Criminalul, insa, nu a fost multumit cu atat. I-a mai aplicat o lovitura pe partea stanga a capului, cu aceeasi bata, crapandu-i teasta.

A violat-o dupa ce i-a crapat teasta

Victoria a ramas cu fata in sus. Avea o hemoragie abundenta, in urma loviturilor incasate de la tigan. Acesta i-a tras pantalonii de culoare maro, cu linii in forma de bradulet. I-a rupt lenjeria de corp de pe ea, dupa care a violat-o. Victoria se zbatea intre viata si moarte chiar in timp ce acest criminal intretinea raporturi sexuale cu ea. La plecare, criminalul i-a furat Victoriei cerceii din urechile pline de sange, portofelul si verigheta de pe deget. Trebuie mentionat ca organele de politie au fost sesizate de apartinatori abia duminica, la ora 21. Acestia i-au gasit geanta, cu buletinul in ea, aruncata intr-o tufa de spini pe cararea ce ducea la drumul catre satul Brebeni.

Cainele de urmarire ne-a condus la locul crimei

Berciu< “Eram liber in acea zi. Am fost chemat de seful Militiei. Am primit misiunea de a ma deplasa la fata locului pentru verificarea si cercetarea cazului. Am plecat urgent, cu masina mea personala, din Baia Mare catre satul cu pricina. Stiam, din experienta, ca orice minut pierdut ingreuneaza identificarea autorului. Am lasat vorba sa ma urmeze si echipajul cu subofiterul cu cainele de urmarire si cu agentul criminalist. Cand am ajuns la statia de autobuz m-a intampinat foarta multa lume. Femeile plangeau in hohote ca Victoria e ucisa, pe undeva… sau rapita de vreo masina necunoscuta. Acolo era si seful de post, plutonierul adjutant Stan si plutonierul Crisan. Cand am ajuns eu, lumea a inceput sa strige< Militia! Sa-si faca datoria! Am calmat spiritele. In cateva minute au sosit si criminalistii. Am inceput cercetarea din statia de autobuz. Nu se stia unde se afla corpul Victoriei… nu exista nicio urma de pantof in zapada. In cursul serii fiind viscol naprasnic, urmele au fost acoperite”.

Subofiterul cu cainele de urmarire ne-a condus pe urmele victimei pana la locul in care l-am descris mai sus.

Sadism rar intalnit

Berciu< “Mi-a ramas in memorie, m-a marcat profund, o astfel de crima de un sadism rar intalnit. Pozitia victimei era una inspaimantatoare< fata era acoperita de sange, iar picioarele desfacute. Hainele erau rupte si aruncate pe jos, pe langa ea. Pe corpul Victoriei, in afara de cele doua louvituri aplicate la cap, s-au gasi multiple urme de violenta, inclusiv mai multe muscaturi. Aceasta descoperire ne-a facut sa ajungem la concluzia ca acest criminal este de un sadism rar intalnit”.

Impreuna cu Berciu Arghir la acea crima mai era si Dorul Tarus, un eminent criminalist, actualmente pensionar. Cu toate eforturile facute in examinarea terenului din jurul victimei, datorita intemperiilor nu a ramas nicio urma de incaltaminte. Nici alte urme lasate de cri-minal. S-au facut fotografii ale locului crimei, dar si ale imprejurimilor. Epuizand toate verificarile pe metru patrat, Berciu Arghir ii spune lui Tarus< “Eu plec in directia care banuiesc ca a urmat-o criminalul”. Tarus a ramas sa mai faca fotografii.

Urma bocancului a condus la identificarea infractorului

Criminalul, pentru a parasi locul crimei, trebuia sa aleaga drumul cel mai scurt si mai usor de parcurs. Astfel ca nu a mai urcat in drumul principal, ci a coborat inspre satul Brebeni. De aici voia sa dispara. Acesta a fost si traseul intuit de anchetatori.

Berciu< “Speram sa gasesc o urma de incaltaminte. In dosul pantei, la baza, arborii de carpen, niste tufe mai mari, erau acoperite de spini. Frunzele lor formau un paienjenis pe care se asezase zapada. Cea ce pe pamant era intacta. Dupa ce am parcurs circa 4 metri pe sub paienjenisul de pe carpeni, am vazut urma cautata. A fost primul meu succes, intarindu-mi speranta ca voi reusi sa identific criminalul. Am examinat cu atentie urma, am desenat-o intr-un carnetel, apreciind marimea pantofului si mi-am dat seama ca este un bocanc ce poate avea numarul 43-44. Am desenat in caiet si crestele de pe panta pantofului. Am dat

o atentie foarte mare adancimii urmei, pentru ca aceasta imi forma concluzia ca infractorul este atletic si are peste 85 de kilograme”.

La circa 10 metri de prima urma anchetatorii gaseau o caciula alba de blana, dar destul de ingalbenita de fum. In urma examinarilor, militienii au constatat ca obiectul de imbracaminte mirosea a fum. S-a crezut ca acea caciula ar apartine unei persoane ce traieste in conditii insalubre, unde se incalzea cu lemne. Apartinatorii, la solicitarea Militiei, au coborat intre dealuri, cu saniuta cu targa, pe care a fost pusa Victoria. Era acoperita cu o patura. A fost adusa la sosea. Femeile plangeau peste victima. Familia dorea sa o dezveleasca, sa vada ce a facut criminalul cu ea.

Berciu< “Vazand unde a fost omorata victima, dar si atmosfera de la sosea, am hotarat ca, oricate nopti nedormite voi avea, voi face totul pentru a gasi autorul crimei. Am oprit un autobuz ce venea dinspre Tg. Lapus. Am urcat-o pe Victoria cu tot cu saniuta in autobuz. Eu conduceam masina mea inainte, cu rol de anti-mergator, pana la morga Spitalului Judetean din Baia Mare. Aici urma sa se faca autopsia victimei. M-am intors rapid in statia de autobuz pentru a ma orienta si a continua investigatiile”.

Au fost mobilizati toti militienii din Maramures

Satisfactia a fost mare pentru ca a ramas in cercul de banuiti doar un grup de tigani, ce traiau la acea vreme in niste corturi. Am ajuns la cararea ce urca din satul Brebeni la sosea. De acolo am mers la statia de autobuz. “Seful de post din Cernesti mi-a raportat ca exista o singura familie de tigani in zona, una onesta, organizata si care nu a cauzat niciodata probleme. Din drumul principal ce duce la Lapus mi-a indicat casa unde locuieste aceasta familie. Am hotarat imediat sa merg la aceasta familie, in ideea ca voi afla ceva despre criminal. Dupa ce am trecut peste o vale inghetata m-au intampinat doi caini agresivi, ciobanesti. A aparut proprietarul casei, care a calmat cainii. Eram in uniforma, cu sapca de ofiter de Militie, cu cizme si scurta cu blana alba la guler. Auzind muzica in casa l-am intrebat ce eveniment are. Tiganul, destul de emancipat, a spus ca sarbatoreste botezul fiului sau cu muzicanti din Baia Mare, Bistrita si Cluj. M-a condus pana la intrare. Era un salon cu mese curate, aranjate, pline de bunatati. Tiganii erau imbracati destul de elegant. I-am surpins in timp ce dansau. Cand am aparut in pragul usii, orchestra s-a oprit.

S-a lasat o tacere de cateva secunde. In acel moment, cumatrul m-a invitat la masa, sa beau si sa mananc. Le-am multumit si i-am refuzat respectuos.

Le-am spus ca am gasit un tigan mort pe drumul spre Lapus, (unde se zice Pietris). In acel moment am scos caciula de sub palton si i-am rugat sa-mi spuna daca il cunosc pe proprietarul obiectului. Una din frumoasele tiganci s-a ridicat de pe scaun si mi-a zis< Domnu’ comandant, e cusma lu’ Moldovan Oaste din Ponorata.

I-am intrebat cand a fost la ei. Acestia mi-au spus ca duminica, la ora 16, a plecat de la petrecere. Mi-au confirmat si ca avea bocanci in picioare. Toate acestea au fost raportate la Militie in Baia Mare si sefului de post din Coroieni. Trebuie precizat ca Moldovan era recidivist, avand mai multe talharii la activ. Berciu< “Nu am dormit o noapte intreaga, gandindu-ma cum voi proceda sa-l prind. Am plecat cu locotenentul major Virgil Avram la Tg. Lapus. Au fost mobilizati toti militienii din judetul Maramures. Moldovan fusese dat chiar si in consemn la frontiera”.

“I-am pus pistolul in ceafa”

“Moldovan Oaste fusese la puscarie cu un alt infractor, Jenica, ce isi spunea Jean-Marie din Ileanda. “Am ajuns la ora 19 in Ileanda. Am intrat in bufet. Mi-au aratat-o cei de acolo pe sotia lui Jenica. I-am dat un plic cu bani si i-am cerut informatii despre Moldovan Oaste. Imi spune ca la ei la geam a batut un tigan si a vorbit cu sotul ei. Au plecat impreuna pentru cateva ore. La intoarcere, imi spune ca amicul sotului ei facuse o crima. L-am luat pe Jenica cu noi. Acesta a spus ca Oaste poate sta ascuns doar in Ponorata sau in Poiana Blenchei, in catunul de tigani. Am ajuns acolo seara. Se vedea destul de bine de la luna. Masina a plecat, ca sa nu dea de banuit. L-am instruit pe Jenica sa-l atraga pe Oaste Moldovan la padure. Daca nu, la casa in care se afla Oaste, sa tuseasca foarte tare, ca noi sa stim unde sa actionam. Moldovan se urcase in podul casei. L-am somat sa coboare. A urcat dupa el in pod era moarte sigura! Dupa a doua somatie, tiganii au iesit in fata caselor cu securi, furci etc. Plutonierului Toma, colegul meu, ii tremura barba… Inspiratia mea a fost faptul ca in acea imprejurare am dat urmatoarea comanda<

– Atentiune! Toti militienii din padure indreptati automatele spre casa! Cine face un pas cade!

Am dat apoi o alta comanda<

– Sofer, adu pompa cu benzina sa dam foc la casa!

In acel moment, proprietarul casei a urcat in pod si l-a chemat pe Moldovan. Oaste a sarit din pod prin alta parte a casei, nu prin fata, intamplator exact prin fata mea. I-am pus pistolul in ceafa. Colonelul Toma

i-a legat mainile cu o curea. A fost dus la postul de Militie din Coroieni, unde a recunoscut cum a comis crima din Padurea de la Brebeni. I-am pus catuse pe maini si pe picioare”.

Unul dintre tigani ne-a marturisit dupa cateva zile ca sunt un om rau, deoarece nu am mai dat comanda militienlor din padure sa plece, iar tot satul de tigani a stat in noaptea aceea afara, de frica mitralierelor din padure. S-a propus condamnarea lui Moldovan Oaste la moarte. Elena Ceausescu nu a aprobat insa cererea.

A fost condamnat la 24 de ani de inchisoare. La 3 ani de la Revolutie a fost pus in libertate. N-a trecut mult timp pana a comis un viol cu talharie pe calea ferata de la Ileanda. A fost prins si reincarcerat.

Postare ( Sablon)
Postare ( Sablon)

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns