Pălincarii îşi fierb borhotul cu sau fără desigiliarea oficială a cazanelor

Asculta acest articol

Guvernul nu vrea pălincă pentru consum propriu  fără acciză, dar lupta continuă

Miercuri, 9 octombrie, vicepreşedintele Asociaţiei pălincarilor “Oaşul” şi al Federaţiei pălincarilor din Nord Vest, Cornel Mureşan, împrenă cu secretarul asociaţiei şi viceprimar în comuna Tarna Mare, Petre Doroş, au fost invitaţi în studioul Informaţia TV în emisiunea “Mersul economiei”.

Titlul emisiunii a fost “Lupta pentru acciza la pălincă” iar intenţia realizatorului a fost aceea de a elucida cât mai multe aspecte legate de acciza la pălincă dar şi de a transmite un mesaj proprietarilor de cazane care stau cu ele sigilate iar borhotul li se strică în butoaie.

Pălinca este băutură naturală din fructe, nu alcool din cereale

Cornel Mureşan a făcut la început o scurtă cronologie a aventurilor accizei la această băuturiă tradiţională, atât de populară nu numai în judeţul Satu Mare, ci în întreaga zonă de Nord Vest a ţării.

Am aflat astfel că până în 2003, pălinca era clasificată aşa cum este şi firesc, la categoria “vinuri şi alte băuturi distilate din fructe”. Un act normativ numit de vorbitor “odios”, adoptat la presiunea Sindicatului producătorilor de alcool “Garant”, a trecut pălinca la categoria”alcoolului” şi prin urmare, a fost supusă accizării.

Pălincarii din federaţie dar şi din alte asociaţii din ţară au făcut numeroase demersuri pentru a repune pălinca în locul în care trebuie să se afle. Abia în 2009, a fost adoptată o lege în baza căreia o cantitate de 200 litri de pălincă era scutită de acciză deoarece era considerată pentru consumul propriu al proprietarului prunelor din care a fost fiartă, dar pălincarii nu s-au bucurat nicio clipă de această lege. Înaintea ca ea să fie publicată în Monitorul Oficial, guvernul Boc a emis o ordonanţă prin care a blocat aplicarea legii.

Mai mult, pălinciile au fost încadrate în Codul Fiscal la categoria “antrepozite fiscale”, li s-a interzis să prelucreze fructele proprietarilor de livezi şi a fost stabilită, pentru toată cantitatea, o acciză de 650 lei/hectolitru alcool pur.  În urmă cu două luni, acciza a crescut la 1.000 euro/hectolitru alcool pur (pentru primii 50 litri alcool pur, adica 100 litri pălincă de 50 alcool din volum, considerată pentru consum propriu, acciza este jumătate). Deci, proprietarii de livezi de pruni nu au dreptul să-şi distileze niciun litru pentru consum propriu fără acciză.

“Este o nedreptate crasă. În primul rând, randamantul între pălinca distilată din fructe şi alcoolul pur din care se fac apoi băuturi precum vodca, romul şi altele, produs din cereale, este de 1 la 10. Deci, pentru pălincă, acciza trebuie să fie a 10-a parte din cea pentru alcoolul din cereale. Apoi, pălinciile au fost dintotdeauna unităţi de prestări servicii care nu lucrează decât două-trei luni pe an, spre deosebire de fabricile de alcool care lucrează non stop. De asemenea, oamenii trebuie sa aibă o cantitate neaccizată pentru consum propriu, pentru nunţi, botezuri, înmormântări, etc. Acestea sunt doar trei din motivele pentru care luptăm să se revină la situaţia normală”, a conchis vorbitorul.

Acesta a prezentat apoi, tot pe scurt, proiectul de lege întocmit de asociaţiile şi federaţiile de pălincari, în care cantitatea de pălincă neaccizabilă scade la jumătate faţă de legea blocată de guvernul Boc (100 litri), dar pălinciile nu mai sunt antrepozite fiscale şi pot presta servicii către populaţie. Dânsul a spus că vor merge din nou la guvern, la Parlament şi vor insista ca legea să fie aprobată.

Livezile de pruni încep să dispară

Petre Doroş a vorbit despre aspectul social al acestor acte normative aberante. A arătat că, până în 2003, pălinca era şi un fel de ajutor social, deoarece bătrânii fără pensii, sau cu pensii foarte mici, care aveau câţiva pruni, dădeau fructele culese la pălincii, iar o parte din pălincă o vindeau şi îşi completau venitul

Întrebat ce măsuri vor lua asociaţiile dacă nu vor găsi înţelegere la guvern, acesta a răspuns că vor continua lupta, vor prezenta situaţia şi în Parlament, iar dacă  nu se va rezolva nicicum, vor ieşi în stradă. Dânsul, ca şi vicepreşedintele Mureşan, a reamintit faptul că, în urmă cu câteva luni, pălincarii s-au întâlnit la Turţ cu vicepremierul Liviu Dragnea, care le-a promis că îi sprijină.

Datorită haosului din Finanţe, nu are cine să desigileze cazanele

După 2009 şi după ce toate pălinciile au devenit întrepozite fiscale, un funcţionar de la Finanţe se deplasa la acestea dar şi la domiciliul celor ce aveau cazane mai mici, le disigileau pe perioada distilării pălincii şi apoi le sigilau la loc.

Se ştie că în Ministerul Finanţelor respectiv ANAF a început o reorganizare despre care, chiar oameni cu funcţii de conducere din sistem spun că este de fapt un adevărat haos.

Prin urmare, pălincarii nu au cui să adreseze cererile de desigilare, nu se ştie ce departament al ANAF va avea şi această atribuţie, iar pălincarii, teoretic, stau cu cazanele sigilate iar borhotul se strică.

În încheierea emisiunii, cei doi invitaţi au spus că de fapt, mare parte a pălincarilor şi-au desigilat cazanele şi fierb borhotul. De asemenea, au făcut un apel la cei care nu au făcut acest lucru, să desigileze cazanele şi să fiarbă pălinca, pentru că e păcat ca borhotul să se strice şi să fie nevoiţi să îl arunce.