Asculta acest articolRaportul Comisiei Europene dă note bune Guvernului și note proaste Parlamentului
Raportul de monitorizare al CE indică faptul că România a progresat în măsurile de reformă ale Guvernului și în anchetele procurorilor, dar critică influența politică în justiție, haosul legislativ și șovăiala Parlamentului în aplicarea procedurilor care vizează cazurile de mare corupție.
Comisia Europeană a bifat progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de cooperare și verificare, motiv pentru care nu recomandă activarea clauzelor de salvgardare și renunță la monitorizarea de peste șase luni, menținând însă raportul de peste un an. Raportul evidențiază eforturile Guvernului în continuarea procesului de reformă, dar critică Parlamentul, care “ar trebui să ia decizii consecvente pentru a sprijini eforturile executivului privind reforma sistemului judiciar și eradicarea corupției”.
DNA, bilanț pozitiv
În privința DNA, renumirea lui Daniel Morar în fruntea direcției este benefică în viziunea CE, “pentru asigurarea stabilității și continuității autorităților responsabile de combaterea corupției”, iar instituția este lăudată în ceea ce privește “bilanțul pozitiv al anchetelor sale imparțiale”. Experții europeni consideră că adoptarea celor două coduri, civil și penal, în iunie 2009 este un pas înainte în ceea ce privește asigurarea unui sistem juridic mai eficient.
Însă intrarea în vigoare a acestora se va putea face numai atunci când se va încheia dezbaterea în Parlament a codurilor de procedură, adică cel mai devreme în 2011.
“Este important să se asigure faptul că viitoarea lege de punere în aplicare a codurilor și procedura de adoptare nu conduc la reintroducerea unor dispoziții contestate în trecut sau la introducerea unor dispoziții noi care să submineze eficiența unor anchete aprofundate privind corupția la nivel înalt și procedurile judiciare ulterioare”, avertizează raportul.
Exemplul de “risc” este dat de soarta Legii nr. 78/2000, care stă la baza activității DNA și este temeiul juridic al anchetelor de corupție de la nivel înalt. “În etapa premergătoare adoptării definitive a codurilor va fi important să se asigure faptul că acest cadru crucial este menținut fără restricții”, susține CE.
ÎCCJ, critici pentru procedurile greoaie
Comisia Europeană cere cooperare din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) în vederea reorganizării eficace a Parchetelor: “Din cauza posibilităților manageriale limitate ale procurorului general în ceea ce privește promovarea, măsurile disciplinare sau transferul personalului, restructurarea organelor de urmărire penală este deosebit de dificilă”.
Documentul critică procedura greoaie de la Înalta Curte de Casație și Justiție prin care s-au adoptat decizii la recursurile în interesul legii: “Procedura prin care două treimi din cei 120 de judecători trebuie să participe la adoptarea hotărârilor și să fie de acord cu motivarea acestora (după adoptarea hotărârilor) duce la întârzieri și uneori la formularea unor considerente neclare”.
În acest sens, CE anunță că va urmări alegerile din toamnă ale președintelui ÎCCJ. În plus, CE recomandă modificarea legii de funcționare a Curții Constituționale, astfel încât să nu se mai suspende procesele atunci când pârâtul invocă excepția de neconstituționalitate.
ANI trebuie să continue să verifice averile
CE cere Agenției Naționale de Integritate să continue să obțină rezultate în ceea ce privește verificarea averilor, a incompatibilităților și a conflictelor de interese, iar structurilor anticorupție să ducă mai departe aplicarea unor strategii locale.
În ceea ce privește combaterea corupției de la nivel local, raportul evidențiază cerința expresă ca România să urmărească îmbunătățirea coordonării strategiei naționale anticorupție, pentru a permite o mai bună identificare a punctelor vulnerabile și a domeniilor care prezintă riscuri, astfel încât să fie elaborate strategii la toate nivelurile.
Anchetarea foștilor miniștri merge încet
Procedura Parlamentului României privind cererea de deschidere a anchetelor în ceea ce privește foștii miniștri nu pare a fi nici uniformă, nici rapidă, susține Comisia Europeană.
“De la ultimul raport Parlamentul a aprobat deschiderea anchetei în patru cazuri, însă a refuzat să aprobe deschiderea anchetei în alte două cazuri.
În unul dintre acestea două, membrul respectiv al Parlamentului și-a dat demisia – este vorba de Miron Mitrea, făcând astfel posibilă începerea urmăririi penale, în timp ce în ceea ce privește cel de-al doilea caz Parlamentul a respins cererea, motivând că este inadmisibilă – e vorba de Adrian Năstase. Este important ca Parlamentul să își arate angajamentul deplin privind continuarea combaterii corupției la nivel înalt”, sună recomandările.
Fii primul care comentează