Pe cine va salva remanierea?

In vreme ce toata lumea astepta sa vada lista ministrilor care urmeaza sa plece din Guvern, Emil Boc a prezentat situatia absorbtiei fondurilor europene. Pe scurt, din proiectele de 40 de miliarde de euro s-a absorbit aproximativ un miliard. In perioada urmatoare se vrea dublarea sumei. Ministrii de resort si autoritatile locale se fac raspunzatori de ritmul lent al accesarii fondurilor. Premierul avertizeaza ca vor fi trasi la raspundere in viitorul apropiat daca nu-si fac datoria. Se pare ca acesta este singurul lucru serios despre care merita sa se discute, dar care se pierde in noianul de evenimente. Toate partidele sunt cuprinse de isterie. PSD s-a intrunit pentru a pune la punct Congresul din octombrie, unde va prezenta textul motiunii de cenzura si un program de guvernare. Tot ieri Adrian Nastase a fost mandatat sa negocieze cu PNL.
Liberalii si social-democratii s-au agitat la fel de mult ca si democrat-liberalii, cu deosebirea ca primii au dat dovada de transparenta, iar pedelistii nu au oferit presei decat nimicuri. Cand marile decizii se iau in spatele usilor inchise ceva nu este in ordine. Dar cui ii mai pasa? Pentru cateva zile febra remanierii a tinut locul solutiilor.  Aparent, plecarea unei persoane din fruntea unui minister opreste pentru un moment erodarea Guvernului.
Opozitia, iar in ultima vreme intreaga opinie publica, nu ataca un anume minister, ci intregul Guvern. Pentru a stopa caderea in sondaje, PDL ar trebui sa iasa cu o echipa noua, sub conducerea altui prim-ministru. Un astfel de curent circula si in interiorul PDL. Unul dintre cei care critica pe fata prestatia lui Emil Boc este Raluca Turcan. Fosta consiliera a lui Theodor Stolojan a mers ieri si mai departe cerand schimbarea liderului de grup. Mircea Toader, spune tanara deputata, nu reprezinta interesele parlamentarilor PDL in fata Guvernului. Este o acuzatie ciudata, rar intalnita in viata unui partid politic. Ea scoate la iveala nu doar o ruptura intre Guvern si Parlament, ci si o ierarhizare bizara pe scara de valori a PDL.
Ideea ar fi ca parlamentarii puterii nu se mai complac in situatia de a fi doar o masinarie de vot. Ei vor sa participe la luarea deciziilor. Lucrurile in partidul lui Traian Basescu sunt in realitate destul de complicate. De cinci ani nu au mai avut loc alegeri. Emil Boc sta pe functia de presedinte al PDL de cand l-a pus Basescu. Dupa atatea tensiuni interne acumulate un razboi poate rabufni de la o simpla scanteie. :edintele de ieri prelungite ore in sir nu prevestesc nimic bun. La urma urmei cine ia deciziile? Nu se indoieste nimeni ca Traian Basescu face ce vrea. Cu sau fara remaniere, cu Emil Boc sau cu alt personaj in fruntea guvernului, problemele raman aceleasi. Nu se intrevede de nicaieri nicio speranta. Opinia publica este tot mai potrivnica puterii actuale, dar nu moare nici de dragul altui partid. Populatia nu duce dorul guvernului PSD condus de Adrian Nastase. Fostul premier Calin Popescu Tariceanu a iesit din prima linie, iar Crin Antonescu nu este perceput ca un tip priceput la economie. Daca nu exista un personaj proverbial, toate discutiile despre remaniere sau despre un nou guvern se inscriu in nota obisnuita a politicii dambovitene. Intrebarea e pe cine salveaza remanierea. Mai degraba va salva PDL-ul de la erodare decat economia de recesiune.