Asculta acest articol
Tragedia lucrătorilor din agricultura românească nu se mai termină. Precipitaţiile căzute la sfârşitul săptămânii abia încheiate nu au mai reprezentat nimic pentru o serie de culturi calamitate integral sau parţial precum: porumb, floarea-soarelui, soia, dar şi o serie de culturi furajere.
Aşa cum susţin legumicultorii, ploaia căzută a venit ca o “gură” de aer pentru culturi precum: varza de toamnă, conopida, morcovii, roşiile şi ardeii în culturile din câmp. Dacă cineva îşi imagina că ploaia mult aşteptată ajută spre exemplu şi la alte culturi precum cartofii, se înşală. La această cultură, nu mai există cale de întoarcere, aşa cum nu mai ajută la porumb şi floarea soarelui, sau la soia, care au ajuns să se usuce. Mai putem vorbi despre o posibilă “înviere” în cazurile fâneţelor şi a pajiştilor permanente, a păşunilor, acolo unde, după ploaie, vegetaţia o să-şi reia ciclul normal, fapt ce va putea fi valorificat, dacă nu vor apărea brume, doar de către crescătorii de oi, cei care, alături de crescătorii de bovine au avut şi mai au de suferit.
Din păcate, dacă la nivel naţional suprafeţele calamitate total sau parţial depăşesc 450.000 de hectare, raportările periodice din judeţe arată o creştere continuă a rezultatelor consemnate de echipele constituite pentru evaluarea pagubelor. Acest lucru este valabil şi în cazul judeţului nostru. După cum am aflat de la prefectul dr. Radu Roca, echipele desemnate a evalua pagubele produse de seceta prelungită din vara care se cam încheie, sunt dezarmante. Până la începutul lunii în curs, echipele de evaluare a suprafeţelor calamitate au evidenţiat existenţa a peste 47.700 de hectare ocupate de diverse culturi agricole, afectate de lipsa de precipitaţii şi de căldurile excesive.
Pierderi de producție
Din această suprafaţă afectată de secetă în 33 de unităţi administrativ-teritoriale, cea mai mare pagubă s-a înregistrat la cultura porumbului, fiind vorba despre 28.146 de hectare. Dezastrul este previzibil în condiţiile în care, porumbul boabe face parte din mai toate reţetele de furajare ale bovinelor, porcilor, păsărilor, ovinelor, ca să dăm câteva exemple. Dacă facem o comparaţie cu cele 112.542 de hectare ocupate de porumb, raportate pe ţară ca fiind calamitate, numai la noi în judeţ se regăsesc aproape 25%. Revenind la suprafeţele calamitate raportate de la noi din judeţ până la începutul lunii septembrie, situaţia se prezintă astfel: floarea – soarelui – 12.866 de hectare, soia – 3.364 de hectare, ovăz – 207 hectare, cartofi 129 de hectare, alte culturi agricole 2.986 de hectare. Dacă spre exemplu la porumb putem vorbi despre o pierdere de producţie ce se ridică la aproape 240.000 de tone, în condiţiile unei producţii estimate de 8,5 tone la hectar, la alte culturi pagubele diferă în limite mai largi. Pierderile la floarea-soarelui ar putea fi estimate la peste 32.000 de tone, cu o producţie estimată de 2,5 tone la hectar. Ca o speculaţie, această cantitate de floare ar fi reprezentat producerea a minimum 6 – 7 milioane de litri de ulei, la un randament mediu de extracţie de 20 de litri/100 de kilograme. Iar aşa cum socoteau odinioară bătrânii, porumbul pierdut ar fi fost suficient pentru a creşte la 100 de kilograme greutate în viu, a 480.000 de porci.
Despre ale dimensiuni finale ale pagubelor nici nu mai este cazul să vorbim şi să facem estimări şi/sau calcule. Sunt impresionante şi vor afecta sigur buzunarele consumatorilor, indiferent despre ce produs alimentar vom vorbi.
Fii primul care comentează