Asculta acest articol Se pare că data prezentării programului de guvernare al USL nu a fost fixată în mod inspirat. Gloria pe care dorea actuala putere să şi-o câştige printr-un program cu nenumărate beneficii sociale, voit benefice, este mult diminuată de concluziile discuţiilor cu FMI, purtate în paralel.
Astfel aflăm din evaluările Fondului că prognozata creştere economică va fi mult diminuată în 2013 şi 2014.
De aici se întrevăd consecinţele. Proiectele darnice cu copiii, elevii, profesorii şi medicii atârnă de un fir de aţă. S-a contat pe o perioadă economică cu caracteristici superlative; în locul acesteia ne vom confrunta cu una ce obligă partidul de guvernământ la austeritate.
Fondurile europene din care ar putea fi finanţate investiţiile din ţară sunt în pioneze. Traian Băsescu a declarat că reacţia UE în acest domeniu a fost foarte modestă. Alarmantă chestiune, nu numai pentru guvernul USL, dar mai ales pentru România. UE are opinii deloc binevoitoare asupra transferului acestor fonduri şi guvernanţii trebuie să ia în calcul acest fapt, care are o importanţă decisivă pentru soarta ţării. Fondurile acestea sunt şi cheia creşterii economice.
În privinţa reformelor structurale, temă pe care s-a insistat în aceste zile, deducem că Fondul crede că acestea vor fi amânate. De aici se întrevăd rezerve ale FMI în privinţa unui trend al României, de altfel necesar pentru creşterea economică şi implicit pentru creşterea standardelor de viaţă ale populaţiei.
În examinarea programului de guvernare al USL, prezentat ieri, trebuie să avem în vedere două lucruri care sunt evidente. Prima dintre ele este nota electorală în care a fost elaborat acesta. E de înţeles. USL nu se poate prezenta publicului fără propuneri de interes popular. Nu poate spune, de pildă, că vom avea probleme cu plata salariilor şi a pensiilor, a ajutoarelor sociale, că nu vom face nimic pentru a pieptăna preţurile ţinându-le sub control. De asemenea, că USL nu se va zbate pentru agenţii economici, pentru cei ce produc în industrie şi agricultură.
Dacă ar înfăţişa lumii adevărul curat, faptul ar însemna o sinucidere politică. Din procentele pozitive anunţate de agenţiile de sondaj, glorioase chiar, la alegeri, la numărarea voturilor se va constata că au rămas puţine în favoarea USL. Populismul şi demagogia atât de mult clamate de moralişti sunt inevitabile într-o ţară săracă, cu majoritatea alegătorilor săraci.
Lor nu le poţi spune că urmează încă o perioadă crudă, sinistră, în care nu numai că vom strânge cureaua, dar prin buzunarele noastre va sufla vântul încă patru ani şi la Crăciun şi la Paşte porcul şi mielul de pe mese va fi o ilustrare perfectă a înfometării. Aşadar, un program de guvernare pozitiv are argumentele sale, dintre care cel mai important este că alegerile legislative trebuie câştigate cu orice preţ.
Al doilea aspect referitor la programul de guvernare al USL este că are premise subţiri pentru a fi aplicat. Cel puţin în primii doi ani din patru, cât va dura legislatura USL, nu este nicio cale de redresare economică în forţă a României. Toate acestea decurg din temele dezbătute la întâlnirea cu aşa-zisa troică financiară, teme deprimante. Pentru redresarea ţării, USL are nevoie nu numai de o mare voinţă politică, importantă dar nu suficientă; mai are nevoie şi de măsuri reformiste ce nu se potrivesc cu natura esenţială a acestei grupări politice.
