Asculta acest articol
Rapiţa se numără printre culturile de toamnă, care se seamănă la sfârşitul lunii august, începutul lunii septembrie. Dacă vremea la semănat este prielnică şi sunt asigurate condiţii optime de dezvoltare pe toată perioada de vegetaţie, potrivit specialiş- tilor, se pot obţine rezultate economice bune.
Rapiţa este o sursă bogată în uleiuri vegetale folosite în industria alimentară, este o plantă cu numeroase întrebuințări. Utilizată frecvent în industria biodiesel, rapița este cultivată în țara noastră pe suprafețe tot mai extinse, pentru a produce ulei de calitate, nutreț pentru hrana animalelor sau miere de albine.
Într-un an bun, cu condiții climatice favorabile, profitul obținut de pe un hectar de rapiță poate depăși profitul obținut de pe un hectar de grâu. Rapița ridică fertilitatea solului și împiedică eroziunea pe terenurile în pantă, este 100% mecanizată și ușor de integrat în rotația culturilor. Noile tehnologii de cultură și hibrizii noi permit cultivarea rapiței cu succes, în condițiile climatice din țara noastră. Marii cultivatori se bazează pe hibrizi bine adaptați la condițiile de climă și cu un potențial de producție mare
Dacă cele de mai sus ar putea reprezenta motive suficiente pentru a-i determina pe fermieri să înfiinţeze această cultură, marea problemă o reprezintă volatilitatea preţurilor. Dacă în anul 2022, în condiţiile unei producţii modeste de seminţe de rapiţă, preţul internaţional a cunoscut o creştere semnificativă, în anul 2023, pe fondul creşterii suprafeţelor cultivate cu această plantă, implicit o creştere a producţiei realizate, preţul de preluare s-a redus la jumătate faţă de cel din anul 2022.
Preţul din anul 2023 nu a descurajat fermierii, suprafeţele cultivate în România, implicit şi la noi în judeţ, sunt în sensibilă creştere, faţă de anul anterior. Este discutabil pragul de rentabilitate la această cultură, dar din discuţiile purtate cu mai multţi fermieri sătmăreni, am reţinut că, la o producţie de aproximativ 2.000 de kilograme la hectar, ceea ce se estimează în unele zone ale judeţului, pierderea este sigură. Abia de la producţia de 3.000 de kilograme la hectar se acoperă costurile, iar ceea ce ar fi peste 3.000 de kilograme, poate reprezenta câştig.
De-a lungul anilor s-a dovedit că, de regulă, rapiţa se recoltează înaintea orzului, eventual în aceeaşi perioadă, aşa cum este şi în acest an. La nivelul judeţului nostru se află în cultură aproximativ 30.000 de hectare cu rapiţă. Pe tarlalele unde semănatul s-a făcut în perioada optimă, plantele au ajuns la maturitatea deplină. Chiar în cursul zilei de luni, 17 iunie, pe o serie de terenuri din vecinătatea oraşului Tăşnad, a satelor Cig, Eriu Sâncrai, Petreşti, Apa, ba chiar şi în aşezări limitrofe municipiului Satu Mare, au intrat combinele în lanuri. Primele suprafeţe recoltate de probă, aşa cum se spune, arată producţii între 2.000 şi 3.500 de kilograme la hectar. O serie de fermieri sunt aproape siguri că, în acest an, se va înregistra o producţie mai mică decât în anul precedent, când au fost şi 3.500 – 4.000 de kilograme la hectar. Desigur, nu vorbim despre producţii medii. În condiţiile în care preţul de 2 lei pe kilogram vehiculat la începerea campaniei de recoltare, cu tendinţe de scădere, este greu de vorbit despre rentabilitate. În cel mai bun caz, fermierii cultivatori de rapiţă, în estimări optimiste ar putea să-şi recupereze cheltuielile.
Părerile fermierilor sătmăreni
Vasile Cherecheş, fermier din comuna Apa, care lucrează cu familia însemnate suprafeţe de teren de fertilităţi diferite, spunea că pe raza unităţii administrativ teritoriale se regăsesc între 280 şi 300 de hectare cultivate cu rapiţă. Din probele de seceriş făcute rezultă că umiditatea boabelor de rapiţă este de 7% , faţă de valoarea maximă admisă 9%. Producţia pe terenurile cu fertilitate bună poate ajunge la 2.500-3.000 de kilograme la hectar, ceea ce este neacoperitoare, fiind cu mult sub aşteptări.
Horaţiu Buzgău, fermier care lucrează terenuri în zona Tăşnad – Carei, a confirmat începerea secerişului de probă la rapiţă. Primele rezultate arată o producţie cuprinsă între 2.500- 3.000 de kilograme la hectar. Abia la încheierea secerişului/recoltatului se vor putea face evaluările pe seama cifrelor, în sensul câştigului sau a pierderilor înregistrate. Din păcate, la nivelul României nu există pârghii în ceea ce priveşte stabilirea preţului de valorificare a cerealelor, indiferent despre care s-ar face vorbire. Marile burse de cereale de la Paris şi Chicago, chiar şi Portul Constanţa, dau verdictul, fără a fi interesate ca fermierii să aibă şi câştig în urma investiţiei şi a muncii prestate.
Fermierii Daniel Frei şi Alexandru Horvat ne-au spus că în acest an nu au cultură de rapiţă şi/sau de orz, dar după cum se văd numeroase parcele în care cultura a ajuns la maturitatea de recoltare, cei care au trudit din toamnă până acum, în marea lor majoritate nu vor avea profit la rapiţă. Plantele au crescut insuficient, nu au ramificat corespunzător pentru a asigura producţii bune şi foarte bune, iar unele silicve au rămas fără boabe
Inginerul agronom Otto Gheorghe Marchiş, primarul comunei Petreşti, la rândul său, a confirmat începerea recoltării rapiţiei în zonă, dar sunt şanse minime în a obţine producţii care să depăşească 3.000 de kilograme la hectar. Referitor la producţia de orz, interlocutorul s-a dovedit optimist. Cei care au semănat această cultură pentru consumul propriu al unor ferme de creştere a bovinelor şi/sau a porcilor, se pare că vor avea câştig de cauză în zona despre care facem vorbire. Recoltatul acestei culturi începe în câteva ore dacă vremea permite, iar producţiile estimate ar putea fi cuprinse între 6.000 şi 7.000 de kilograme la hectar. Orzul a devenit o cultură care nu mai prezintă interes pentru valorificare pe piaţa cerealelor.
Inginerul Radu Soldubanu, persoană implicată atât în producţia de cereale, cât şi în cea distribuitor de inputuri, cu plata în cereal la recoltare, s-a dovedit dezamăgit de producţia care se obţine la rapiţă. Dacă în zona Păuleşti, după declanşarea recoltatului la rapiţă se consemnează producţii puţin peste 2.000 de kilograme la hectar, cu siguranţă, pe terenurile cu fertilitate mai bună pe care le lucrează în comune precum Lazuri şi Botiz, sunt şanse maxime de a obţine producţii între 3.000 şi 3.500 de kilograme la hectar.
Cât priveşte renatabilitatea la rapiţă, interlocutorul a menţionat faptul că producţia care se recoltează a fost obţinută cu costuri ridicate mai ales la îngrăşămintele chimice, iar preţul oferit de cumpărători nu este acoperitor. Nu are în cultură orz, dar are anumite suprafeţe cu orzoaică de toamnă destinată producţiei de bere. La orzoaică, pe fondul restricţiilor în ceea ce priveşte chimizarea, producţia estimată este de 4.000 – 5.000 de kilograme la hectar. Recoltatul va începe imediat ce rapiţa va fi pusă la adăpost.
Referitor la preţul la rapiţă, inginerul Soldubanu spunea că, în ultima perioadă, preţul de preluare a seminţelor de rapiţă a scăzut de la 2,2 lei pe kilogram, la 2,09 lei pe kilogram, cu posibile scăderi în funcţie de oferta de seminţe după recoltare.
CITEȘTE ȘI: Începutul lunii mai a adus creşteri de preţuri la grâu, porumb şi rapiţă
Fii primul care comentează