Regina Ana a purtat cu demnitate destinul dificil al familiei regale

Asculta acest articol

Moartea Reginei Ana, la începutul acestei săptămâni, a îndoliat Casa Regală și a întristat sufletele multor români. O figură discretă, care s-a făcut remarcată prin blândețea și seninătatea sa, Regina a contribuit la restabilirea prestigiului familiei regale după 1990 și a purtat cu demnitate destinul greu încercat al acesteia, fiind alături de Regele Mihai aproape șapte decenii.

Despre povestea celor doi s-au scris cărți și s-ar putea realiza un film de mare succes, plin de iubire, încercări și reușite. Prezentăm în continuare câteva repere din biografia Reginei.

Regina Ana s-a născut la 18 septembrie 1923 la Paris, ca Principesă de Bourbon-Parma. Părinții Reginei Ana au fost Principele René de Bourbon Parma și Principesa Margareta a Danemarcei. Are printre strămoși atât Familia Regală de Bourbon, cât și Familia Regală de Orléans, aflate într-o acerbă rivalitate istorică.

Regina Ana este nepoata (de frate) a Împărătesei Zitta a Austriei, strănepoata Regelui Cristian al IX-lea al Danemarcei, strănepoata Regelui Miguel I al Portugaliei, stră-stră-strănepoata Regelui Ludovic Filip al Franței și descendentă din Regele Filip al V-lea al Spaniei. A primit șase prenume la botez, pentru a fi mulțumite toate mătușile regale: Anne, Antoinette, Francoise, Charlotte, Zita, Marguerite.

Încă din fragedă copilărie, a iubit mersul pe bicicletă și pescuitul. A urmat cursuri de scrimă. De la 16 la 18 ani (1939-1941), a urmat o şcoală de Arte Frumoase la New York şi, în paralel, a lucrat la magazinul universal Macy’s, pentru a-şi câştiga existența.

Regina a urmat la New York în anii 1941 și 1942 cursurile Parson School of Art, unde a studiat ştiinţa promovării comerciale. A mai lucrat ca vânzătoare la magazinul universal Bloomingdale’s, pentru a-şi completa veniturile.

A cerut înrolarea la 19 ani

La 19 ani, Principesa Ana a cerut permisiunea mamei sale să se înroleze în războiul antinazist. Mama și-a dat acordul. Tatăl Anei și frații ei erau deja înrolați și luptau în diverse unități militare franceze. Ana a mers pe frontul african, apoi european şi în fine german, în cadrul Armatei Franceze. În 1943, Principesa Ana s-a înrolat în Forţele Franceze Libere, a traversat Atlanticul în luna septembrie şi a făcut studii de infirmieră la Casablanca, apoi la Rabat, în Maroc.

Regele Mihai s-a îndrăgostit de Principesa Ana cu mult înainte de a o cunoaște personal. În timpul războiului, în România cinematografele prezentau, înainte de film, scurte reportaje de știri, cea mai mare parte de pe front. Regele Mihai, în sala de cinema a Palatului Regal, a văzut într-un reportaj de război din Maroc (1943) câteva secunde cu chipul Principesei Ana de Bourbon Parma, care lucra ca infirmieră pe front. A cerut operatorului să decupeze fotogramele filmului și să le transforme în mici fotografii, pe care le-a păstrat apoi, în mare discreție. În altă turnură a sorții, Principesa Ana a fost încartiruită, spre sfârşitul războiului, la castelul familiei de Hohenzollern din Sigmaringen, înainte de a-l cunoaşte încă pe Regele Mihai.

Căsătoria și fetele

Principesa Ana l-a cunoscut pe Regele Mihai la nunta Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii cu Ducele de Edinburgh, care a avut loc la 20 noiembrie 1947, la Londra. Nunta Principesei de Bourbon-Parma cu Regele Mihai I al României a avut loc în exil, la Atena, în ziua de 10 iunie 1948. Datorită excomunicării viitoarei regine din Biserica Catolică, niciuna dintre rudele sale catolice nu a luat parte la căsătorie.

Regina Ana a fost căsătorită cu Regele Mihai I al României timp de 68 de ani. Au cinci fiice, pe Margareta, Elena, Irina, Sofia şi Maria. Patru dintre acestea sunt Principese ale României.

Prima locuinţă stabilă a cuplului regal a fost o căsuţă în suburbia “La Conversion” a oraşului Lausanne, din Elveţia. La 26 martie 1949 s-a născut Principesa Moştenitoare Margareta a României, fiica mai mare a Reginei Ana.

Cuplul s-a mutat în Anglia între 1950 şi 1956. La 15 noiembrie 1950 s-a născut la Lausanne a doua fiică Principesa Elena, botezată cu numele bunicii sale paterne, Regina-mamă Elena a României. La 28 februarie 1953 s-a născut a treia fiică, Irina. Aceasta nu face parte din linia de succesiune la Coroana României.

Regina Ana a lucrat ca tâmplar, într-un atelier improvizat acasă, în timpul exilului din Anglia, pentru a nu cheltui bani cu achiziționarea de mobilă. A vândut, duminica, la târg, unele dintre piesele de lemn executate de ea.

Începând cu anul 1956 şi până în 1976, Regele şi Regina au locuit în satul Versoix, pe malul lacului Leman, în Elveţia, în “Vila Fantasia”. Principesa Sofia s-a născut în aceeași zi (29 octombrie) cu Regina Maria a României (29 octombrie 1875).

La 13 iulie 1964 s-a născut, în exil la Copenhaga, Principesa Maria a României, a cincea şi ultima fiică a Reginei Ana. Principesa Maria a României îşi trage numele atât de la Regina Maria, cât şi de la Maria de Orleans, bunica maternă a Reginei Ana.

Anii de la Versoix

Între 1976 şi 2004, Regele şi Regina au locuit în Vila Serena din satul Versoix, actualmente dispărută. Aceasta este adresa cunoscută de majoritatea românilor veniţi în vizită la Rege şi locul înregistrării celor mai importante interviuri acordate televiziunii după 1989.

Singura perioadă, în cei 68 de ani de căsătorie, în care Regina Ana a stat despărțită de mai multe ori câteva săptămâni de Regele Mihai a fost în cei nouă ani în care Regele a lucrat ca broker autorizat la Bursa din New York. Nunta de Argint a Regelui Mihai I și Reginei Ana a fost sărbătorită la 10 iunie 1973 în Germania, la Castelul Salem, invitați fiind de Familia Mare-Ducală de Baden.

Regina Ana a fost pasionată de vânătoare și a mers cot la cot cu verii săi la vânătorile regale din Luxemburg, Germania ori Belgia, obținând trofee personale remarcabile.

În 1960, Regele şi Regina au scris împreună o piesă de teatru numită “Alegerea” (The Choice, în original), despre lupta dintre sistemele capitalist şi comunist şi rolul credinţei în salvarea omului. Până în prezent, piesa nu s-a jucat niciodată în România. Ea a fost însă publicată în mai multe volume, în românește.

Regele şi Regina şi-au reînnoit jurămintele conjugale la Monaco, în anul 1966, în cadrul unei ceremonii religioase catolice. Acela a fost momentul în care Regina Ana a fost reprimită în sânul Bisericii Catolice, căreia i-a aparținut întreaga viață.

Revenirea în țară

Regina Ana nu şi-a putut vedea ţara decât după 42 de ani de exil. În 1992, la 44 de ani după ultimul Paşte petrecut în România, Regele, însoţit de Regină, a reînnodat această tradiţie a Coroanei Române, la Mânăstirea Putna.

Între anii 1992-1997, Regina a vizitat (fără Rege) aproape toate marile oraşe ale României, fabrici, instituţii culturale şi de binefacere. Însă cel mai bine s-a simţit în sate, unde a considerat că găseşte spiritul autentic românesc. Exilul Regelui și Reginei a durat aproape cinci decenii, din ianuarie 1948 până în februarie 1997.

La 21 septembrie 1996 a avut loc căsătoria fiicei mai mari a Reginei, Principesa Moştenitoare Margareta, cu Principele Radu. Există în limba română două cărți despre Regina Ana, ambele scrise de Alteța Sa Regală Principele Radu: “Un război, un exil, o viaţă”, apărută la Editura Humanitas în mai multe ediții, începând din anul 2000, și “Ana. Portretul Reginei”, apărută la Curtea Veche în anul 2013.

Nunta de Aur a Regelui Mihai I și Reginei Ana a fost sărbătorită în Franța, în Departamentul Vendée, invitați fiind de prieteni francezi, care au găzduit celebrarea.

Detalii din viața personală

Regina Ana, ca și Regele Mihai, a mâncat mereu la prânz un singur fel, iar masa a durat 20-30 de minute. Cina Majestăților Lor a început mereu la ora 18:30, a cuprins 2 feluri și a durat 30 de minute.

Regina Ana a fost un foarte talentat pictor. La Palatul Elisabeta sunt expuse, în apartamentul regal, două din lucrările Reginei.

La vârsta de 80 de ani, Regina a fost sărbătorită la Geneva, în anul 2003, de veri din Familiile Regale ale Spaniei, Franței, Germaniei, Iordaniei, Greciei, Luxemburg și Austriei.

Şaizeci de ani a durat absenţa Familiei Regale de la Peleş, până la repunerea oficială în posesie a Castelului, în vara anului 2008. La prima vizită a Regelui şi Reginei, aceştia au confirmat că porţile Peleşului vor rămâne mereu deschise românilor. Turnul central al Castelului Peleş are 66 de metri înălţime. Regina Ana a așteptat 60 de ani pentru a trece pragul castelului.

Cincisprezece melodii preferate ale Regelui şi Reginei pot fi ascultate pe CD-ul “Muzica Regelui”, editat de Curtea Veche Publishing.

Prietenii cei mai apropiaţi ai Reginei au fost câinii de companie crescuţi de-a lungul vremii. Ultima pereche de căţei, care a locuit în casa din Elveţia, au fost Bianco şi Bambi, din rasa Chihuahua. Regina nu a avut niciodată pasiunea gătitului.

Regina Ana a oferit înaltul patronaj Fundației Anastasia, creată de pictorul Sorin Dumitrescu, cu mai bine de două decenii în urmă. Părul Reginei și-a păstrat culoarea în mod natural, fără să albească vreodată.

De-a lungul vieții, Regina Ana a primit Crucea de Război a Franței, Marea Cruce a Ordinului Carol I, Marea Cruce a Ordinului Sfânta Olga și Sfânta Sofia din Grecia, Marea Cruce a Ordinului de Malta și Marea Cruce a Ordinului Coroana României. Statul român nu a oferit nicio distincție Reginei Ana, în 92 de ani de viață.

Regina Ana a fost cea mai longevivă soţie de rege sau domnitor din întreaga istorie a României.

Trupul Reginei sosește marți în țară

În ziua de marți, 9 august 2016, la ora 15:15, sicriul cu corpul neînsuflețit al Reginei Ana va ajunge la Aeroportul Otopeni, de unde va fi transportat cu mașina la Castelul Peleș.

Joi, 11 august 2016 și vineri, 12 august 2016, de la ora 8 la ora 22, toți cei care vor dori să depună flori și să se închine la catafalcul Reginei Ana vor putea veni la Sala Tronului de la Palatul Regal din București. Intrarea este liberă, în condiții de maximă sobrietate.

În ziua de sâmbătă, 13 august 2016, la ora 10:55, sicriul cu corpul neînsuflețit al Reginei Ana va fi așezat pe un catafalc în Piața Palatului Regal, chiar în fața palatului. Acolo va avea loc o ceremonie religioasă. Accesul publicului în Piața Palatului este liber.

La ora 15:00 va avea loc slujba de înmormântare a Reginei Ana în Pronaosul Noii Catedrale de la Curtea de Argeș. Ceremonia înmormântării va fi privată, în prezența Familiei Regale a României și a membrilor Familiilor Regale străine, prezente la eveniment.

Cărți de condoleanțe sunt deschise la Castelul Peleș, la Palatul Regal (Calea Victoriei) și la Palatul Elisabeta. Ele sunt la dispoziția publicului timp de 40 de zile de la data decesului. De asemenea, s-a anunțat deschiderea unei cârți de condoleanțe și la Castelul Karolyi din Carei.