Asculta acest articolComisia de revizuire a Constituţiei a adoptat, marţi, un amendament iniţiat de PNL care prevede că organele de specialitate ale administraţiei publice centrale autonome, aflate sub control parlamentar, în subordinea Guvernului sau a ministerelor, pot fi înfiinţate numai prin lege.
Astfel, articolul 117, alineatul (2), care în Constituţia actuală are următorul cuprins: “Guvernul şi ministerele, cu avizul Curţii de Conturi, pot înfiinţa organe de specialitate, în subordinea lor, numai dacă legea le recunoaşte această competenţă” a fost modificat şi în viitoarea Constituţie va avea următorul conţinut: “Organele de specialitate ale administraţiei publice centrale – autonome, aflate sub control parlamentar, în subordinea Guvernului sau în subordinea ministerelor, pot fi înfiinţate numai prin lege”.
Amendamentul a cumulat 17 voturi “pentru” şi 2 voturi “împotrivă”, relatează Mediafax.
Camerele trebuie să se pronunţe asupra legilor în termen mai scurt
Comisia de revizuire a Constituţiei a decis, marţi, scăderea termenului până la care cele două Camere ale Legislativului trebuie să se pronunţe asupra proiectelor de lege.
Potrivit unui amendament al PSD şi PNL, prima Cameră a Parlamentului sesizată va trebui să se pronunţe asupra iniţiativelor legislative în 30 de zile, iar în cazul codurilor şi a altor legi de complexitate în 45 de zile.
În forma actuală a articolului 75, alineatul 2 din Constituţie “prima Cameră sesizată se pronunţă în termen de 45 de zile. Pentru coduri şi alte legi de complexitate deosebită termenul este de 60 de zile”.
Amendamentul privind scăderea termenului de dezbatere a fost formulat de senatorul PNL Tudor Chiuariu în numele grupurilor parlamentare ale PSD şi PNL, scrie Agerpres.
“Dacă vrem să evităm ca Guvernul să emită ordonanţe de urgenţă ar trebui să legiferăm într-un ritm mai alert, sigur nu atât de alert încât să nu reflectăm suficient asupra obiectului reglementării. De aceea noi vă propunem micşorarea termenelor prevăzute pentru dezbaterea în prima Cameră sesizată – scăderea de la 45 de zile la 30 de zile pentru proiectele de lege şi de la 60 de zile la 45 de zile în privinţa proiectelor complexe, codurile”, a motivat Chiuariu.
Deputatul PNL Gabriel Andronache a subliniat că amendamentul este binevenit, dar că ar trebui să se precizeze că termenul vizează zile calendaristice, pentru “a se evita situaţia de la Senat, când un proiect de lege stă timp de şapte luni”.
“Vă rog să nu mai huliţi Senatul, în primul rând, iar în al doilea rând aceasta este o chestiune regulamentară. Cred că aţi rămas cu ideea aceasta de când eraţi mai aproape de unii care vor unicameralism. De aceea criticaţi Senatul”, a răspuns Chiuariu, arătând că acest lucru poate fi reglementat prin Regulamentul Senatului.
Şi preşedintele Comisiei de revizuire a Legii fundamentale, Crin Antonescu, a solicitat ca Senatul să nu mai fie “hulit”.
“Şi eu aş fi fost mai aproape de monocameralism dacă s-ar fi spus că singura cameră este Senatul, că la Roma nu erau deputaţi, erau numai sclavi”, a arătat Antonescu.
Nemulţumiri privind scăderea termenelor de dezbatere a legilor au avut deputatul UDMR Mate Andras Levente şi liderul deputaţilor minorităţilor naţionale, Varujan Pambuccian.
“Vom avea mai multe situaţii de acceptare tacită. Eu cred că aici o să avem probleme în adoptarea codurilor, gândiţi-vă dacă cândva – că nu se face Constituţia pentru cinci ani – ar trebui rediscutat din nou Codul civil, Codul de procedură civilă, Codul penal sau Codul de procedură penală şi aşa era greu de dezbătut în 60 de zile la prima Cameră sesizată, pentru că sunt în afară de aceste coduri şi anumite proiecte care sunt de complexitate deosebită. Trebuie să avem în vedere şi mă gândesc la fluxul ce înseamnă a adopta un proiect de lege. Trebuie Consiliul Legislativ, trebuie primit din partea Guvernului punctul de vedere, trebuie lăsat termenul pentru depunerea de amendamente de către deputaţi şi senatori în funcţie de ce Cameră vorbim şi trebuie făcut şi un acord de dezbatere serioasă în comisie. Parlamentarismul nu înseamnă a face repede, ci a dezbate. Eu cred că ar trebui să se rămână la cele 60 de zile şi 45 de zile”, a spus deputatul UDMR.
La rândul său, Varujan Pambuccian a susţinut menţinerea formei actuale a prevederii în ceea ce priveşte dezbaterea proiectelor legislative.
“Eu cred că este bine să lăsăm aşa cum este. Noi mai suntem în perioada în care vin grindine aşa de legi, dar într-un Parlament normal, într-o ţară aşezată se discută puţine legi în timpul unui an. Dacă lăsăm termene scurte în momentul în care vom deveni şi noi un Parlament care va lucra normal o să avem termene scurte la puţine legi. Nu ştiu dacă este bine. Cred că este mai bine să lăsăm lucrurile aşa cum sunt, sunt într-o zonă echilibrată”, a spus Pambuccian.
Amendamentul PNL şi PSD a fost adoptat cu 16 voturi favorabile şi cinci împotrivă.
Parlamentul se dizolvă dacă demiterea preşedintelui este invalidată prin referendum
Comisia de revizuire a Constituţiei a decis, marţi, modificarea articolului 95 “Suspendarea din funcţie”, în sensul dizolvării Parlamentului în cazul în care propunerea de demitere a preşedintelui României nu întruneşte o majoritate de 50% plus 1 din voturile valabil exprimate prin referendumul de validare.
Amendamentul Forumului Constituţional a fost adoptat cu 17 voturi pentru, patru împotrivă şi două abţineri.
Astfel, articolul 95 va cuprinde un alineat 2 cu următorul text: “Dacă referendumul de demitere din funcţie este valid, dar propunerea de demitere nu întruneşte o majoritate de 50% plus 1 din voturile valabil exprimate prin referendum, Parlamentul va fi dizolvat, urmând ca în termen de 45 de zile calendaristice să se organizeze alegeri parlamentare anticipate”.
Preşedintele Comisiei pentru revizuirea Constituţiei, Crin Antonescu, a declarat în cadrul dezbaterilor la acest amendament că propunerea Forumului Constituţional încearcă să prevină declanşarea numitor crize politice.
“Pachetul acesta de măsuri, descrierea foarte exactă a situaţiilor în care preşedintele, Parlamentul, primul-ministru… vine din preocuparea poate prea accentuată de a preîntâmpina crize. De pildă, moţiune de cenzură constructivă. Păi, care este sensul ? Este sensul de a contribui la o stabilitate guvernamentală sau, în orice caz, atunci când exerciţi dreptul absolut firesc al posibilităţii de a schimba Guvernul să dai şi soluţie. Să nu deschizi prin asta două-trei săptămâni de criză. În această idee a venit şi chestiunea cu suspendarea, suspendarea fiind destul de simplu de realizat: jumătate plus unu din Parlament înseamnă o majoritate care oricum este acolo. Şi atunci, când nu te costă nimic, poţi să ai riscul unor suspendări. Eu personal nu cred că Parlamentul României, indiferent în ce componenţă politică, va pune problema suspendării preşedintelui atâta vreme cât preşedintele nu ţine morţiş. Eu nu cred, pentru că pornesc de la premisa de raţionalitate, de normalitate şi aşa mai departe”, a declarat Antonescu.
Deputatul PSD Ioan Adam şi-a exprimat temerea că prin modificarea referitoare la dizolvarea Parlamentului se va ajunge la golirea de conţinut a articolului care statuează că preşedintele poate fi suspendat. “Asta pentru că parlamentarii poate nu-şi mai asumă riscul să propună suspendarea preşedintelui şi să ne trezim după aceea că avem de decor în Constituţie acest text de lege’, a declarat Adam.
Senatorul PSD Toni Greblă s-a exprimat în acelaşi sens şi pentru îmbunătăţirea textului. El a propus ca în conţinut să se prevadă ca o condiţie suplimentară de dizolvare a Parlamentului “avizul negativ al Curţii Constituţionale”, propunerea fiind, însă, respinsă.
Nu pot fi adoptate OUG privind regimul infracţiunilor, pedepselor şi executării lor
Comisia de revizuire a Constituţiei a adoptat marţi un amendament iniţiat de PNL care prevede că nu pot fi adoptate ordonanţe de urgenţă privind regimul infracţiunilor, pedepselor şi executării acestora.
Articolul 115, alineatul (6), care în Constituţia actuală are următorul cuprins: “Ordonanţele de Urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică”, a fost completat şi va avea, în viitoarea Lege fundamentală, următorul conţinut: “Ordonanţele de Urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, ori privind regimul infracţiunilor, pedepselor şi executării acestora, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică”.
Amendamentul a fost adoptat cu majoritate de voturi.
Fii primul care comentează