Asculta acest articolSarbatorile de iarna se desfasoara intre 24 decembrie si 7 ianuarie si au ca puncte centrale Craciunul, Anul Nou si Boboteaza. Caracteristica acestor sarbatori este repertoriul neasemuit de bogat in datini si credinte. Preotul consilier bisericesc din cadrul Episcopiei Ortodoxe a Maramuresului si Satmarului, Ioan Pop, ne explica randuiala sarbatorilor.
Colindele, urarile de belsug si recolta bogata, Plugusorul, Sorcova, jocurile cu masti (Capra, Cerbul, Ursul), cantecele de stea sunt cateva din manifestarile folclorice care fac din sarbatorile de iarna unele dintre cele mai spectaculoase manifestari spirituale ale poporului nostru. Colindatul deschide, de obicei, ciclul celor 12 zile ale sarbatorilor, la care participa aproape toata suflarea, in special la sate. In ajunul Anului Nou se canta “Florile dalbe”, “Lerui ler”, “Ziurel de ziua”, dar si in seara Sfantului Vasile, in paralel se umbla cu plugusorul, steaua, capra si cu Irozii sau Viflaimul pe la casele celor care din Noaptea de Craciun si pana acum nu au ajuns.
Plugusorul si Steaua sunt urari de recolte bogate
Plugusorul si Steaua sunt urari de recolte bogate in anul care abia incepe. Plugusorul este de fapt un adevarat poem care descrie, recurgand la elemente fabuloase, toate muncile agricole, de la aratul ogorului pana la coptul colacilor. Cetele de colindatori ureaza belsug si prosperitate gazdelor, pocnind din bice si sunand din clopotei sau talangi. Steaua care s-a aratat celor trei magi de la Rasarit este evocata de Steaua cu care merg copiii de 7-14 ani, in ajunul Craciunului. Ducand cu ei o stea mare, din lemn, impodobita cu hartie colorata si cu crengute de brad sau vasc, pe care este lipita si o iconita cu Maica Domnului si Pruncul, copiii merg din casa in casa cantand versuri religioase. Cetele de colindatori ureaza belsug si prosperitate gazdelor, pocnind din bice si sunand din clopotei.
Fii primul care comentează