Senatorii cer autorităţilor o poziţie faţă de Legea ungară a cetăţeniei

Comisia senatorială pentru politică externă a adoptat marţi o rezoluţie prin care se solicită Preşedinţiei, Guvernului şi Ministerului Afacerilor Externe luarea unei poziţii oficiale publice în legătură cu acordarea cetăţeniei ungare în baza noii legi adoptate la Budapesta.

“Comisia pentru Politică Externă a Senatului României solicită Preşedinţiei, Guvernului României şi Ministerului Afacerilor Externe luarea unei poziţii oficiale publice în legătură cu acordarea cetăţeniei ungare pe baza criteriului etnic, în conformitate cu prevederile noii legi a cetăţeniei ungare, opţiune interzisă de prevederile Convenţiei europene asupra cetăţeniei la care atât România cât şi Republica Ungară sunt parte”, cer senatorii, potrivit unui comunicat de presă remis NewsIn.

Comisia senatorială consideră că partea ungară exploatează “nepermis” sentimentele naţionale “cauzate de efectele unor circumstanţe istorice pe care forţe politice de la Budapesta continuă să nu le accepte, la 90 de ani de la semnarea Tratatului de pace de la Trianon”.

Senatorii susţin şi necesitatea organizării unor consultări bilaterale, la nivel guvernamental şi parlamentar, pentru clarificarea, în cadrul dialogului politic dintre România şi Republica Ungară, “a necesităţii respectării standardelor europene în materia protecţiei minorităţilor naţionale din cele două ţări, precum şi a onorării angajamentelor internaţionale bilaterale şi multilaterale, asumate de Republica Ungară”.

Comisia pentru politică externă reclamă lipsa organizării, în conformitate cu Recomandările de la Bolzano privind minorităţile naţionale în relaţiile interstatale şi Raportul Comisei de la Veneţia privind tratamentul preferenţial al minorităţilor naţionale, de către partea ungară a unor informări şi consultări bilaterale prealabile cu statele vecine în care există o minoritate naţională maghiară.

Rezoluţia porneşte de la adoptarea la data de 26 mai 2010 de către Parlamentul Republicii Ungare a proiectului de lege de modificare a Legii cetăţeniei şi adoptarea la data de 31 mai 2010 a Legii care stabileşte data de 4 iunie – data semnării Tratatului de la Trianon – ca zi a “unităţii naţiunii maghiare”.

Comisia invocă, pentru adoptarea rezoluţiei, şi caracterul “consistent etnic, în realitate, al acordării cetăţeniei ungare pentru persoanele care pretind că au această identitate, cât şi modalitatea de acordare despre care apreciem că, în lipsa unei proceduri riguroase, riscă să devină o acordare în masă, colectivă, fapt care contravine Convenţiei europene asupra cetăţeniei şi standardelor internaţionale în materie”:

De asemenea, senatorii Comisiei aduc în discuţie “simbolistica politică negativă a redeschiderii subiectului Tratatului de pace de la Trianon prin conţinutul Notei de fundamentare a Legii privind unitatea naţiunii maghiare, în care Tratatul de pace menţionat este calificat drept <Dictat> şi <cauză principală a tensiunilor din Europa Centrală> şi în care se face referire la chestiunea autodeterminării şi la cea a drepturilor colective şi se subliniază că responsabilitatea principală pentru soarta comunităţilor din afara graniţelor aparţine Republicii Ungare şi nu statelor de reşedinţă (principiu acceptat la nivel european)”.

În fine, Comisia ridică şi problema respingerii “de către majoritatea de dreapta de la Budapesta a amendamentului propus de către socialiştii ungari, prin care se reitera principiul respectării inviolabilităţii frontierelor, fapt de natură să trezească îngrijorarea opiniei publice internaţionale cu privire la intenţiile actualului guvern ungar”, precum şi a absenţei “oricărei reacţii din partea instituţiilor executivului din România”.