Soborul Sfintilor Trei Ierarhi

Asculta acest articol

Opinia preotului Ioan Pop

Pe acesti trei Sfinti Parinti, Vasilie cel Mare, Grigorie Teologul si Ioan Gura de Aur, ii sarbatorim laolalta, ca pe cei mai mari invatatori si pastori ai Bisericii, din toata istoria crestinatatii. Viata lor sfanta si invataturile lor alcatuiesc niste indreptare de ortodoxie, vrednice de toata lauda si increderea. Este o dovada limpede ca este ratacire sa nu crezi ca ei. Ei arata la treapta cea mai inalta “drumul imparatesc” in Biserica Ortodoxa. Ei sunt adevaratii ctitori ai Ortodoxiei. Pentru ca, pe langa darul talmacirii Sfintelor Scripturi, ei s-au invrednicit si de inalta treapta a arhieriei, ei sunt cunoscuti indeobste sub numele de Sfintii Trei Ierarhi. Ei au dus o lupta grea si fara incetare pentru adevarata intelegere, pentru pazirea dreptei credinte apostolice, cu privire, indeosebi, la dogma Sfintei Treimi, cea mai de seama Taina a credintei crestine. Invatatura lor a ramas invatatura ortodoxa, de atunci, de azi si de totdeauna. Fiind toti trei mari ierarhi ai Bisericii, au folosit amvonul, dar fiecare din ei in felul sau. Sfantul Vasilie a fost totodata si pastor al mirenilor, dar si mare indrumator al calugarilor. Cele mai vestite cuvantari ale lui din amvon sunt talcuiri din Cartea Facerii si talcuiri la Cartea Psalmilor. Tot in felul sau a folosit amvonul si Sfantul Grigorie de Nazianz. Vorbitor innascut, poet si mare teolog, Sfantul Grigorie si-a castigat renumele de “Cuvantator de Dumnezeu”. In ceea ce-l priveste pe Sfantul Ioan Gura de Aur, acesta a folosit amvonul, mai ales, pentru invatarea mirenilor, chemandu-i spre intoarcerea la Dumnezeu si la milostenie, de la cei mai smeriti, pana la cei mai semeti, imbarbatandu-i si dojenindu-i, dandu-le ca pilda viata sa de nevointa, dar si de darza barbatie. A fost socotit ca fiind cel mai iscusit vorbitor pe care l-a avut Biserica. Sfintii Trei Ierarhi s-au asemanat intre ei si prin slabiciunea lor trupeasca. Toti trei au avut o sanatate plapanda. In slabiciunea vasului lor trupesc salasluia insa taria cea neasemanata a Duhului si cuvantul lor era unit cu fapta. Impodobiti cu asemenea daruri, Sfintii Trei Ierarhi au fost slaviti in toata lumea crestina, dar mai cu deosebire in imparatia dreptcredincioasa de rasarit, atat de mult incat in chip neasteptat slavirea lor a ajuns o pricina de dezbinare intre credinciosi acum aproape o mie de ani in urma, pe vremea cand in Constantinopol carmuia cucernicul imparat Alexie.