Image 1
Image 2
Postare ( Sablon)

Sotii Mihalca, din Petrova, au infiintat o ferma moderna de vaci din fonduri Sapard

Sigla Informatia Zilei
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Aici se proceseaza zilnic 1.000 litri de lapte de la gospodariile din Petrova si vacile proprii, din care se obtine branza framantata si cas atat in varianta ecologica, cat si traditionala

 

[slideshow id=497]

Despre Fat-Frumos se spune ca acesta crestea intr-o luna cat altii intr-un an. Ei bine, metafora este cat se poate de reala atunci cand ne referim la ferma sotilor Ioana si Ioan Mihalca din Petrova. Ce au facut ei tocmai  in creierul muntilor, in trei ani, elevetienilor le-au trebuit cam zece! Ideea organizarii unei ferme s-a nascut cu ocazia unei excursii de documentare in Austria, Germania si Elvetia, organizata de Asociatia Crescatorilor de Taurine (ACT) “Bruna Schwyz”. “Am vazut fermele din occident si atunci am zis: asa ceva pot sa fac si eu, ba inca mai grozav!”, povesteste Ioan Mihalca. “La inceput multi au ras de mine, ma priveau cu neincredere dar nu m-am lasat”. Pentru implinirea visului sau, fostul sofer de TIR a accesat fondurile Sapard si creditul “Fermierul”, s-a imprumutat pe la banci, in paralel a facut tot felul de cursuri de specialitate si in luna mai 2007 a inceput lucrarile de constructie sus pe deal, la o distanta de multi kilomentri de vatra comunei, fara drum, fara aductiune de apa si fara curent. “Este locul cel mai bun, un loc binecuvantat de Dumnezeu de unde vezi crestele muntilor pana hat departe, vezi Hera, Pop Ivan-ul, Pietrosul…”. Au urmat de doi ani de munca titanica de terasare a zonei, de construirea si pietruirea unui drum forestier, ridicarea constructiilor aferente fermei si, mai ales, descurcarea in complicatul si adesea inutilul hatis birocratic ca apoi, la data prevazuta de contractul cu Agentia SAPARD, totul sa fie gata. Ba mai mult, intre timp a obtinut atat certificatul de producator ecologic, cat si pe cel de producator traditional si o serie de diplome. Recent, a reusit ca prin eforturi proprii sa introduca si curentul electric, nu numai pentru ferma, ci si pentru locuitorii din apropriere pe care administratia locala i-a neglijat.

Produsele sunt la mare cautare in restaurantele din Sighet si Baia Mare

In prezent, ferma are grajduri cu 60 de vite, vestiare, bai, birou pentru medicul veterinar, laborator, rampa ecologica de gunoi, dezinfector, camere pentru procesarea laptelui, spatii de cazare cu dormitoare si bai pentru familie si pentru cei sapte lucratori si in general, toate cele necesare unei ferme de talie europeana, poate chiar ceva mai mult. “Procesam zilnic cam o mie de litri de lapte, din care 700 litri de la gospodariile din Petrova si 400 litri de la vacile noastre> fabricam cas si branza framantata atat in varianta ecologica, cat si traditionala”, explica Ioan Mihalca. Datorita calitatilor speciale, produsele fermei sunt la mare cautare in restaurantele din Sighetu-Marmatiei si Baia Mare.

In curand, alaturi de ferma va functiona si o pensiune turistica

Familia Mihalca poate fi considerata o familie fericita: cei doi copii mai mari au terminat cate doua facultati si sunt “aranjati” la Cluj si la Bucuresti iar feciorul mai mic este in ultimul an la un liceu din Cluj si are deja succese in domeniul muzical. Cu toate astea, cand vin in vacanta sau in vizita, se scoala cu noaptea-n cap si lucreaza alaturi de parinti pana tarziu in noapte. Mai pe romaneste, familia Mihalca se poate considera implinta, dar isi fac planuri in continuare< deja au pus bazele unei pensiuni turistice si unei ferme de porci: “Vrem sa facem o crescatorie de vitei de ingrasat, o ferma de scroafe, una de legume si apoi sa includem o parte de activitate in circuitul agro-turistic”, spun optimisti Ioana si Ioan Mihalca. “Ne dorim un turism asa cum trebuie sa fie, ecologic, prin care sa oferim celor care ne vor vizita tot ce-si doresc, de la lapte si sortimente de branzeturi, la carne proaspata de tineret bovin, porc si afumaturi de porc, oua proaspete adunate din cuibare, la legumele cultivate de noi”. Si, cunoscandu-le activitatea de pana acum, suntem convinsi ca realizarea proiectelor lor nici nu e asa departe.

Postare ( Sablon)
Postare ( Sablon)

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns