Toţi fermierii care solicită ajutor vor fi controlaţi de inspectorii APIA

Asculta acest articol

Inspectorii vor afişa la primăria, biserica şi bufetul din fiecare comună sumele încasate de asociaţii

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Satu Mare a organizat marţi, 10 septembrie, o conferinţă de presă la care au participat directorul Viorel Pintea şi toţi şefii de servicii de la centrele locale din teritoriu.

Principalele probleme abordate au fost: avertisment asupra controalelor fără excepţie la toţi fermierii, tipurile de controale, cazuri de fermieri care nu respectă angajamentele luate în declaraţia proprie, prezentări de imagini video a stării unor parcele pentru care s-au depus cereri, dar nu s-au efectuat lucrări, nereguli ce ţin de asociaţiile agricole, pedepse şi sancţiuni pentru declaraţii false.

Toţi fermierii vor fi controlaţi

Viorel Pintea a comunicat fermierilor că absolut toţi cei care au depus cereri de sprijin de la APIA vor fi controlaţi. Directorul a subliniat prin repetiţie că e vorba de o regulă generală, nicidecum de o iniţiativă a sa personală, aşa cum interpretează unii fermieri: ”mi-a trimis Pintea control”.

O altă preocupare a directorului în cadrul conferinţei a fost să sublinieze volumul imens de muncă pe care îl presupune efectuarea de controale. În judeţ s-au depus 35.000 de cereri pentru diverse forme de sprijin. Pentru fiecare solicitare, inspectorii APIA se întâlnesc cu fermierul de până la zece ori. Aşadar au loc trei-patru sute de mii de întâlniri de analiză a cererilor la APIA. Inspectorii numără animalele şi crotaliile sau verifică dosarul cu date privind deţinătorul de teren şi utilizarea acestuia.

”Nu există solicitare necontrolată în diverse forme: control administrativ în aplicaţie control în teren (clasic, prin eşantionare, sau prin teledetecţie prin satelit). Controalele au ca obiectiv verificarea conformităţii cu ceea ce s-a menţionat în cerere, lucru pe care nu toţi fermierii îl acceptă”.

Nereguli întâlnite de inspectorii APIA

În momentul în care fermierii şi-au depus cererile pentru plată, au primit instrucţiuni. În funcţie de aceste aspecte se vor efectua verificările. Şi jurnaliştilor le-a fost înmânat câte un exemplar din formularele de angajamente şi declaraţii, document pe care ”mulţi fermieri îl semnează, dar nu-l citesc”.

Devine neeligibilă suprafaţa fermierilor care refuză sau restricţionează accesul în exploataţie a reprezentanţilor APIA, pentru efectuarea controlului la faţa locului.

Fără a nominaliza, directorul a enumerat câteva nereguli. Astfel, un fermier depune cerere pentru zeci de parcele, dar niciuna nu este cultivată sau întreţinută. Un alt exemplu se referă la deţinătorii de animale. La control, fermierul spune că oile sunt în transhumanţă în Maramureş, nu acolo unde a declarat. Când se deplasează cu inspectorul spre locaţie, el îi spune că de fapt nu are oi.

Motivul pentru care nu a exemplificat cazurile de nereguli depistate la unii fermieri, în opinia sa, este interpretarea eronată, potrivit căreia fermierul reţine doar că ”ăla rău mi-a trimis control”, a ţinut să precizeze directorul. I-am solicitat lista cu nereguli, urmând să ne asumăm noi exemplificarea unor cazuri, dar nu am avut succes. ”Dacă daţi exemple, ăia zic că Pintea are ceva cu mine”, a spus directorul.

Problema pajiştilor şi a asociaţiilor

O altă problemă dezbătută la conferinţă a fost cea a întreţinerii pajiştilor şi a reclamaţiilor la adresa asociaţiilor. Este vorba de 40.00 de hectare de pajişti pentru care s-a cerut plata pe suprafaţă. La început, pajiştile comunale au fost declarate de consiliile locale şi au încasat bani pentru acestea. După schimbarea legislaţiei, pajiştile au fost declarate de asociaţii. ”Azi, aceste suprafeţe în mare parte arată necorespunzător. Întrucât conducerea asociaţiilor nu a informat membrii asupra sumelor încasate, APIA va afişa la primăria, biserica şi bufetul din fiecare comună situaţia suprafeţelor şi a sumelor încasate. Sunt miliarde de lei (vechi) luaţi într-o comună pentru păşuni”, a precizat vorbitorul.

În final, directorul s-a referit la sancţiuni, în câteva cazuri fiind vorba de dosare penale pentru fals în declaraţii. Dar principala măsură constă în faptul că ”niciun fermier nu primeşte banii până nu este ok”.

O altă măsură constă în restituirea banilor încasaţi de consiliile locale, suma cifrându-se la 3,8 milioane lei.