Tristan Tzara, creierul dadaismului, ar fi împlinit 120 de ani

Asculta acest articol

Tristan Tzara este pseudonimul lui Samuel Rosenstock, poet și eseist român evreu, născut acum 120 de ani la Moinești, cofondator al mișcării culturale dadaiste, care a condus la o revoluție majoră în artele plastice și literatură.

Mișcarea dadaistă își are originea în orașul elvețian Zürich în timpul Primului Război Mondial. Tzara ajunge acolo în toamna lui 1915 și curând se alătură unui grup de tineri intelectuali care pun la cale „happening-urile” de la Cabaret Voltaire. Criticul literar Paul Cernat consemnează că, la 5 februarie 1916, a fost organizat primul spectacol dadaist, iniţiat de „un tânăr de 19 ani, mărunţel şi vioi, cu monoclu, nimeni altul decât Tzara”.

În 1919 se mută la Paris într-o încercare de a lansa Dada pe o scenă cu adevărat universală. Mulți critici consideră totuși că perioada cu adevărat inovativă a mișcării încetează odată cu acest „transfer”.

Cele mai cunoscute texte dadaiste ale lui Tzara sunt “Prima aventură cerească a domnului Antipyrine” și “Douăzeci și cinci de poeme”, respectiv manifestele mișcării, publicate în 1924.

În 1924 o întâlnește pe artista modernistă suedeză Greta Knutson (1899-1983). Se vor căsători în anul următor, în 8 august 1925, și vor avea un fiu, Christophe, născut în 15 martie 1927. Vor locui într-o casă construită din banii familiei Gretei, pe Montmartre, până în 1937 când cei doi se vor despărți. Separarea se va oficializa însă abia în 25 octombrie 1942.

A intrat în Rezistența Franceză în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial și în Partidul Comunist Francez în 1947, când a devenit cetățean francez. Va demisiona din partid în 1956, ca protest împotriva reprimării revoltelor din Ungaria de către Uniunea Sovietică.

Aventurile lui politice îl vor apropia de ființele umane și gradat se va transforma într-un poet liric. Poemele lui Tristan Tzara revelează durerile sufletului prins între revoltă și uimirea datorată tragediilor zilnice ale condiției umane.

Lucrările sale de maturitate încep cu “Omul aproximativ” și continuă cu “Vorbind singur” şi “Fața interioară”. În acestea, cuvintele aleatoare ale lui Dada sunt înlocuite cu un dificil, dar umanizat limbaj.

A murit la Paris în 1963 și a fost înhumat acolo în Cimetière de Montparnasse. La Moinești există o statuie dedicată lui Tristan Tzara, a cărei inaugurare a fost făcută de Alexandru Piru.