UDMR a lansat în dezbatere publică proiectul de autonomie

Asculta acest articol

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat joi, într-o conferinţă de presă la Cluj, că doleanţele legate de autonomie ale maghiarilor datează de la Unirea de la 1918 şi că proiectul de autonomie a Ţinutului Secuiesc nu este unul separatist.

UPDATE: Românii din Ţinutul Secuiesc vor învăţa la şcoală limba maghiară

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a detaliat atribuţiile care vor reveni consiliului regional în proiectul legislativ propus de formaţiunea sa privind autonomia ţinutului secuiesc, el menţionând că în şcolile cu predare în limba română se va introduce ca disciplină limba maghiară.

‘Prerogativele în ce priveşte dezvoltarea infrastructurii în regiune, prerogativele legate de administrarea şcolilor la nivel regional, sistemului educaţional, dar tot ce înseamnă programa şcolară se face la nivel naţional. Pe lângă cele actuale, vor mai fi atribuţiile care se referă la păstrarea tradiţiilor locale, utilizarea resurselor naturale, cele legate de turism, agricultură, educaţie, dezvoltarea economică, infrastructură, (…) organizarea arhivelor judeţene, a instituţiilor de cultură la nivel regional. Deci, lucruri care ţin de aspectele vieţii cotidiene. Toate atribuţiile legate de politica externă, politica de securitate naţională, politica de apărare, politica privind serviciile de informaţii nu pot fi solicitate şi nu pot fi trecute la nivel regional, rămân la nivel naţional’, a menţionat Kelemen Hunor.

El a mai spus că în ceea ce priveşte învăţământul, în şcolile cu predare în limba română va fi introdusă ca disciplină şi limba maghiară. ‘În şcolile cu predare în limba maghiară se învaţă limba română şi limba maghiară intră ca disciplină în şcolile române — iarăşi revin cu modelul Tirolului de Sud — ca să existe un bilingvism încă din copilărie. Dar restul disciplinelor sunt predate în limba română, nu se bulversează, doar că va intra şi această disciplină’, a menţionat Kelemen Hunor.

“Doleanţele legate de autonomie ale maghiarilor sunt de o vârstă cu România, din 1918”, a spus Kelemen Hunor. El a adăugat că tot ce a fost gândit în cadrul proiectului de autonomie e în limitele “statului unitar român” şi că UDMR nu se gândeşte la separatism. De asemenea, el a spus că “UDMR va rămâne un factor de stablitate, de echilibru în România” şi că proiectul constituie un act politic, constituţional şi legitim.

Ce prevede proiectul de autonomie

Potrivit proiectului UDMR de autonomie a Ţinutului Secuiesc prezentat de Kelemen Hunor joi, într-o conferinţă de presă la Cluj, regiunea formată din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş ar trebui să se constituie “ca o regiune autonomă având personalitate juridică în cadrul statului unitar şi indivizibil România, pe baza principiilor autonomiei locale garantate de Constituţie şi prezentului statut”, transmite corepondentul Mediafax.

“În cadrul Regiunii egalitatea în faţa legii a tuturor cetăţenilor, indiferent de apartenenţa lor lingvistică sau etnică, precum şi respectarea particularităţilor etnice şi culturale este garantată. (…) Fără a prejudicia dispoziţiile privind drapelul României şi stema ţării, regiunea, precum şi judeţele componente au steagurile şi stemele proprii aprobate de consiliul regional, respectiv consiliile judeţene”, se arată în document.

În proiect se menţionează că avizul judeţului “este obligatoriu pentru concesionarea comunicaţiilor şi a transportului prin liniile care traversează teritoriul judeţului respectiv”, fiind obligatoriu şi pentru “lucrările de amenajare a apelor curgătoare şi necurgătoare”.

“Organele regiunii sunt: consiliul regional şi executivul regional. Consiliul regional este compus din 77 de membri aleşi prin vot universal şi direct pe teritoriul Ţinutului Secuiesc. Alegerile se vor desfăşura separat pentru reprezentanţii fiecărei comunităţi naţionale, componenţa consiliului trebuind să corespundă proporţiei acestora pe baza ultimului recensământ. Consiliul regional exercită competenţele normative atribuite regiunii, precum şi alte atribuţii care îi sunt conferite prin Constituţie, prezentul statut şi lege”, se mai arată în proiect.

Documentul subliniază că activitatea Consiliului regional se desfăşoară în două sesiuni, el având sediul în municipiul Odorheiu Secuiesc, şi că noul consiliu se reuneşte în 20 de zile de la data alegerii acestuia, la convocarea preşedintelui în exerciţiu al regiunii.

“Consiliul regional îşi alege preşedintele şi cei trei vicepreşedinţi. Cel puţin unul dintre vicepreşedinţii aleşi trebuie să aparţină altei comunităţi decât cea a preşedintelui. În cazul demisiei, decesului sau pierderii mandatului, în locul preşedintelui sau al vicepreşedinţilor se organizează alegeri pentru perioada rămasă”, se arată în proiectul UDMR.

Documentul prezentat de Kelemen Hunor menţionează că Executivul regional îşi are sediul în municipiul Sfântu Gheorghe şi este compus din preşedintele regiunii, care prezidează Executivul, şi dintr-un număr de vicepreşedinţi conform deciziei Consiliului regional.

“Preşedintele, vicepreşedinţii sunt aleşi de Consiliul regional dintre membrii săi, cu un scrutin secret şi majoritate absolută. Compunerea Executivului regional trebuie să fie conformă cu proporţia comunităţilor naţionale reprezentate în Consiliul regional. Preşedintele alege unul dintre vicepreşedinţi care îl înlocuieşte în caz de urgenţă sau de împiedicare de exercitare a atribuţiilor sale. Preşedintele regiunii este preşedintele Executivului regional şi reprezintă regiunea. El participă la şedinţele Guvernului României la care sunt tratate probleme ce privesc regiunea şi conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale de nivel regional din Ţinutul Secuiesc”, se precizează în proiect.

De asemenea, proiectul de autonomie a Ţinutului Secuiesc prevede că Executivul regional trebuie să fie consultat “despre instituirea şi reglementarea serviciilor naţionale de comunicaţii şi transport în care este interesat direct”.

În proiectul UDMR, consiliile judeţene nu se desfiinţează şi se arată că autoritatea administraţiei publice locale constituită la nivel judeţean este Consiliul Judeţean, “compus din consilierii judeţeni aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat în condiţiile legii, precum şi din preşedintele Consiliului Judeţean ales prin vot direct”.

“Atribuţiile Consiliului Judeţean sunt cele prevăzute în art. 91 al Legii nr. 215/2001, precum şi cele prevăzute în prezentul Statut sau alte legi. Cu respectarea prevederilor constituţionale şi a principiilor de bază ale sistemului juridic din România, Consiliul Judeţean poate adopta cu majoritatea membrilor săi decizii în legătură cu forma şi structura de administrare a judeţului, raporturile dintre organele judeţene, modul de demitere a conducerii executive, cazurile de neeligibilitate şi incompatibilitate în domeniile sus menţionate, dreptul de iniţiativă a populaţiei la organizarea de referendum judeţean”, se mai arată în proiect.

Totodată, proiectul menţionează că în funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean este ales câte un reprezentant al comunităţilor română şi maghiară şi că preşedintele Consiliului Judeţean reprezintă judeţul.

Prin prezentarea oficială, proiectul este lansat în dezbatere publică.