Un raport critic

Asculta acest articol

Faptul că în mai multe rânduri liderii magistraţilor protestatari au cerut ca justiţia să fie în continuare monitorizată trezeşte acum curiozitatea asupra Raportului CE dat publicităţii ieri. Respectivii lideri ai magistraţilor nemulţumiţi declarau că o încetare a monitorizării justiţiei ar fi distructivă şi că justiţia ar intra pe un traseu descendent.
De aici se impune o singură concluzieȘ că monitorizarea acestui sector sensibil de către autorităţile europene determină instituţiile statului nostru că fie mai precaute cu fenomenul în discuţie, să-şi limiteze amestecul, să se abţină de la obturarea actului de justiţie.
Într-adevăr una din culpele justiţiei din ţara noastră este amesetcul politicului în problemele ei, socotit în Raportul european ca fiind un element de deteriorare. Raportul nu menţionează lucruri pe care noi nu le cunoaştem şi le aflăm acum pentru întâia oară. Cei ce monitorizează justiţia din ţara noastră de câţiva ani buni încoace ştiu la fel de bine ca şi noi că Parlamentul se opune ca în unele dosare procurorii să aibă permisiunea de a începe urmărirea penală. Ecourile scandalurilor în privinţa îndărătniciei parlamentare au trecut frontierele statului şi nu credem că au fost aduse la cunoştinţa Uniunii Europene de fostul ministru Monica Macovei, aşa cum se insinuează.
De asemenea, Raportul propune ca, indiferent de judecarea excepţiei de neconstituţionalitate, să nu fie suspendate procesele. La fel, Raportul sare în sprijinul DNA, manifestându-şi temerea că Legea 78 în baza căreia funcţionează s-ar putea să fie suspendată odată cu adoptarea codurilor de procedură.
Politizarea mare a actului de justiţie se vede şi din atitudinea partidelor politice. Europarlamentarii PSD au dat publicităţii de săptămâna trecută un protest la adresa proiectului de Raport. Ei au incriminat tocmai elementele critice, reproşate justiţiei în Raport: invalidarea în Parlament a începerii urmăririi penale, ca şi activitatea DNA, de ei socotită că ar avea o agendă politică. PDL recunoaşte criticile aduse în Raport şi reaminteşte că într-adevăr aplicarea procedurii de confirmare a începerii urmăririi penale nu s-a aplicat «rapid şi uniform». Dar este tot atât de adevărat că până în prezent procurorii nu au solicitat începerea urmăririi penale în cazul vreunui lider marcant al acestui partid.
Comisia Europeană nu recomandă activarea clauzei de salvgardare, care mai poate fi aplicată până în decembrie, însă monitorizarea va continua până când sistemul judiciar va funcţiona corect, decizie ce nu este luată fără niciun temei, cum declară o parte a clasei politice. Justiţia nu funcţionează corect – este o concluzie a unui for obiectiv, neimplicat în viaţa publică din ţara noastră, şi este bine să fie luată în considerare. Vina este exclusiv a clasei politice – constată Raportul – neinteresată ca actul de justiţie să fie unul obiectiv, nepartizan. Tocmai de aceea protestau liderii magistraţilor, printre altele, şi cereau continuarea monitorizării justiţiei: ca în procesul legislativ şi în actul de justiţie să dispară amestecul politicului.