Asculta acest articol[slideshow id=5921]
Profu’ de desen poarta parul lung, prins intr-o coada, si are ochelari. Inca de la prima impresie pare un veritabil artist, si asta si este. Unul cu patalama, pentru ca este absolvent al Facultatii de arte din cadrul Universitatii de Nord din Baia Mare. Nimic deosebit, pana acum, numai ca tanarul din imagine nu este ca majoritatea celor ce ajung la o facultate de arte. El provine din sistemul de protectie a minorilor, pentru ca a fost abandonat imediat dupa ce a venit pe lume.
Matei are 24 de ani si este artist. Optimismul lui debordant nu lasa loc pentru sentimentul infrangerii, poate tocmai de aceea povestea lui va avea, de fiecare data, un “happy end”. Povesteste cu usurinta despre cum a ajuns pentru prima data sa iubeasca pictura si sa faca din asta o meserie.
“Eram in clasa a opta cand a venit un director nou la centrul de plasament de pe Valea Borcutului, unde eram eu. El a fost singurul care s-a ocupat de noi si a incercat sa scoata ceva din noi, sa ne ridice. Juca «lap-tenis» cu noi si ne asculta pe fiecare”, povesteste baiatul. Apoi isi aminteste cum acesta l-a trimis la Liceul de Arta sa dea un test. “Era deja semestrul II si nu credeam ca e posibil sa ma primeasca la liceu, dar m-am dus, totusi, la concurs. A fost foarte greu, dar m-au acceptat”, isi aminteste el.
Talentul sau, singurul “aliat”
A fost acceptat pentru ca era talentat, iar directorul de la acea vreme s-a implicat. “Am vazut ca are talent si am vrut sa vad daca se poate face ceva pentru el. Toata ziua desena, peste tot. Atunci am luat legatura cu cei de la Liceul de Arta si i-am rugat sa-l testeze. Le-am zis ca nu vreau niciun favor, dar, daca il considera talentat, sa il lase macar sa incerce”, spune Lucian Angheluta, fostul director al Centrului de Plasament de pe Valea Borcutului.
De la Cluj in Baia Mare, din lipsa banilor
Se pare ca nu s-a inselat, pentru ca Matei Burcsa a terminat liceul si apoi s-a inscris si la facultate. “Am fost acceptat la Cluj, dar apoi m-am mutat in Baia Mare, pentru ca banii erau putini si nu m-as fi descurcat cu cheltuielile la Cluj”, spune el. Astfel, Matei a ajuns si student, iar apoi absolvent.
Profesor la fiica directorului
Surpriza vietii sale, dar si a directorului sau a fost cand, in anul scolar trecut, a ajuns sa predea lectii de desen la scoala la care invata tocmai fiica celui care i-a fost director. “Am fost profesor suplinitor la un moment dat si am ajuns exact la clasa fetitei fostului meu director. A fost o surpriza extraordinara pentru mine”, a mai spus el. “Am avut o bucurie imensa sa aflu ca tot efortul nostru nu a fost degeaba si ca acest baiat realizeaza ceva in viata”, a mai spus fostul director al centrului de plasament.
“Doamna Rozalia, singura mama pe care am cunoscut-o”
Matei Burcsa este unul dintre putinii tineri iesiti din sistemul de protectie care reusesc in viata. El spune ca a avut si o sansa, pentru ca inca de la opt ani si-a petrecut weekendurile si vacantele la o familie din Baia Mare, care ulterior l-a luat in plasament. “Din clasa a noua am fost luat in plasament la doamna Rozalia. Pentru mine, dansa este singura mama pe care am cuoscut-o”, mai spune baiatul.
Abandonat la nastere, in spital
Baiatul povesteste apoi ca despre parintii lui biologici nu stie multe. “Stiu doar ca la numele tatalui e trasa o linie, prin urmare nici ea nu stie cine e tatal meu, iar despre mama am aflat doar ca m-a abandonat in spital. Avea doar 12 ani cand m-a nascut, deci e oarecum de inteles. Un copil nu putea creste un copil”, spune el. Totusi, amaraciunea se putea citi cu destula usurinta pe fata lui. “Nici nu vreau sa stiu nimic de ei. Poate voi voi sa stiu candva, ca sa le pot spune copiilor mei. Dar eu am o mama, singura mama pe care o cunosc si mi-e de ajuns”, spune el despre doamna Rozalia.
Vrea sa lucreze in sistem
In momentul de fata, tanarul nu are un loc de munca, insa in cursul acestei saptamani vrea sa se prezinte la un concurs pentru ocuparea unui post de educator la un centru de plasament. Tanarul spune ca se simte foarte aproape de acesti copii si ca ar vrea sa se implice in proiecte cu ei. Asa, spune el, ar putea fi modul sau de a le multumi tuturor profesorilor si educatorilor care au contribuit la formarea lui.
Fii primul care comentează