Asculta acest articolAcest pamflet l-am gasit si l-am cules din “pridvorul lui laurentiu”, dar cred ca ii apartine lui Octavian Darmanescu, despre care marturisesc ca nu stiu prea multe lucruri. Nu-i bai, voi sapa si cu siguranta am sa dau de el. Pentru ca merita.
Gata cu taranul, s-a emancipat, nu mai e, neica, taranul ala d-altadat! Imensa si implacabila, talpa tarii isi face necontenit lifting facial, telefoane la purtator, oale profesionale in rate, clocitoare digitale, toate roadele stiintei vasazica. Are puseuri de lectura, citeste tot, ca sa se stearga cu mai mult. E familist convins, ca trebuie sa primeasca o mostenire din partea nevestei, apoi mai vedem noi. Taranii isi iubesc animalele, de aceea le numesc boala, le dizolva cu biciul daca nu raspund la comenzi. Bascalia taraneasca s-a incununat in sictirul pentru cele sfinte. Niciun orasean n-ar injura cerul atat de tacticos, cu intonatie si in amanunt. De fapt, taranul are un apetit notoriu pentru invectiva, distractie ieftina, aici s-a furisat istetimea taraneasca< taranul in prispa carciumii, iata tabloul perfect. Memoria Colectivei staruie la sate si acum, ca un altar al harniciei, furat piatra cu piatra dupa ’90, in zilele democratiei, din ratiuni de zidarie. Taranul de azi e un experiment nereusit al altor timpuri. Dupa ce a construit orasul, s-a intors la tara cu tupeul si argoul burghez. Acum e smecher, fenteaza coasa si despoaie primaria de parale. Primarul este reprezentantul lor, al taranilor. A studiat la frecventa redusa, are patalama, si-a depus-o deasupra capului, sub icoana. Da comenzi scurte, semneaza indescifrabil, e irefutabil atata timp cat are painea si cutitul. A chelit glorios, glumeste, are burta si si-o intretine pentru ca, la tara daca n-ai burta, esti om sarac. Nu raspunde oricui la salut, ca n-a patimit cu el cand facea foamea. Asculta manele la maxim, si satul face la fel, iar la chefuri le povesteste din armata. Cu sapa dupa usa si cu damigeana-n portbagaj, taranul de bloc, cel mai tragic si nociv specimen rural, este incarnarea caposeniei brute. Fidel coclaului, taranul de bloc face transhumanta saptamanal, la neamuri. Hibrizi leneviti sub dus, taranii stau cu sapa la usa si cu plugul la amanet, neam capos de sfecla, se scarpina in fund si se intreaba cand se coc ciresele. Curentul de pe scara, vant constant de stepa, care ar innebuni orice rafinat, ii prieste, se simte ca la coasa. Creste porumbei pe balcon, face gratare in uscatorie, asa, din ambat, sa le vada pe profesoare cum crapa de indignare. Joaca linistit table cetatenesti la subsol, in timp ce la tara neamurile si le-a aruncat in aceeasi groapa, calare, ca dincolo nu se mai cearta si nici nu se mai pupa. Ei sunt proprietarii unor personalitati polivalente, ca sala aia de sport, sparg seminte la modul filozof, fac aritmetici pretioase cu gandul pe damigenele de tuica de la toamna. Isi face anticipat parastasele, sa nu mai incurce copiii, este otevist fidel, are noroi pe anvelope si unde prinde un homosexual acolo mi-l reeduca.
Fii primul care comentează