Asculta acest articol
Premierul Victor Ponta a prezentat primele detalii despre cum va arăta bugetul pentru 2013 “într-o conferinţă extraordinară”, la Guvern. Prezentarea s-a dorit a fi o radiografie a situaţiei financiare şi a viziunilor pentru următorii ani. Bugetul prezentat poate fi descărcat aici.
“Vom continua păstrarea măsurilor de reparare a inechităţilor sociale. Mă refer la faptul că avem alocaţi banii pentru salarii şi pentru pensii. În acelaşi timp vreau să spun adevărul: anul 2013 nu permite şi noi creşteri de salarii sau de pensii. Am reparat ceea ce s-a tăiat în 2010, dar ar fi nesustenabil, ar fi neserios din partea noastră să vorbim în 2013 de creşteri suplimentare de salarii în zona bugetară şi de pensii”, a declarat Ponta, la Palatul Victoria.
Pe de altă parte, el a atras atenţia că personalul bugetar este alocat pe criterii care nu mai corespund realităţii. Astfel, domenii precum sănătatea se confruntă cu o deficienţă a angajaţilor, în timp ce în alte sfere sunt prea mulţi.
În acest sens, este necesară o reformare a distribuirii personalului bugetar, a subliniat Ponta, arătând că există o inechitate şi în plata salariilor bugetarilor.
Premierul Victor Ponta a afirmat că în bugetul de stat pe 2013, guvernul pe care îl conduce propune disciplină bugetară şi fiscală, reducerea deficitului bugetar şi eliminarea risipei.
Principalele declaraţii ale premierului Victor Ponta
• Vreau să lămuresc termenul de mesaj despre starea bugetară a naţiunii. Un termen cunoscut din SUA. În SUA, după cum ştiţi preşedintele e şi şeful Executivului. Ceea ce este răspunderea şefului de guvern este de a prezenta românilor cum stăm cu banul public. Nu doresc să-mi însuşesc nicio altă calitate
• Cu câteva zile înainte de vizita delegaţiei FMI cred că pot să spun că în urmă cu exact un an, cei mulţi au dat un mesaj: mai multă onestitate, mai multă transparenţă
• Este o prezentare în care am folosit rotunjirea cifrelor. Ar fi fost dificil să dăm toate cifrele şi pentru a evita confuziile am preferat să folosesc valorile mari. De asemenea, am preferat să folosesc valorile mari în euro, moneda europeană la care şi România în următorii ani trebuie să-şi propună şi să fie pregătită sa adere.
• Astăzi voi arăta ce înseamnă bugetul şi starea financiară a României în acest moment, cheltuielile pe care trebuie să le facem în 2013, măsurile noi, reducerile de cheltuieli, datoriile istorice şi aici o să încerc să nu vorbesc despre responsabilitatea unui guvern sau altuia.
• Vreau să remarc faptul că ajustările macroeconomice din perioada 2008- 2012 au fost necesare, s-au luat măsuri de austeritate şi inechitate şi realitatea a fost o oprire a dezvoltării economice
• Ne propunem disciplină fiscală şi bugetară. Nu mai permitem angajarea de promisiuni dincolo de ceea ce este posibil, eliminarea risipei în exerciţiul bugetar.
• Nu orice investiţiei din banul public este necesară. Sunt unele investiţii care nu aduc niciun avantaj societăţii. O investiţie publică trebuie să fie eficientă.
• Nu în ultimul rând, vorbim despre o echitate socială.
• Oamenii politici vorbesc des despre PIB, CDS, deficit, lucruri care nu înseamnă nimic pentru cetăţean.
Datoria publică
• În 2013 România va avea un PIB de circa 140 mld euro, ceea ce echivalează cu 7.000 euro anual pentru fiecare român, împărţit la 22 de milioane de români.
• După 2008 România a pierdut valoarea acestui PIB, de la 140 mld în 2008 am scăzut la 132 în 2012. În 2012 am cheltuit mai mult decât am produs cu 3,1 mld euro, iar in 2013 cu 3 mld euro.
• Efortul din 2013 va fi întoarcerea la 2008, să închidem patru ani de subdezvoltare.
• În 2013 veniturile statului vor fi de 46 mld euro, o treime din ce produc românii merge catre bugetul public, mai exact 2300 euro pentru fiecare cetatean.
• Deficitul bugetar va fi acoperit din surse interne şi externe. Vreau să explic cât are de plătit România datorie publică, datorie pe care va trebui să o returnăm. Este o datorie calculată după 1989. Vreau să remarcaţi că în urmă cu 4 ani, România avea de la 28 de mld euro datorie, 51 mld euro datorie, 2500 euro fiecare român, de la nou născut la cel mai în vârstă are practic o datorie, datoria publică a României.
• În urma cu patru ani România avea 28 mld euro datorie, 1400 euro pentru fiecare cetăţean.
• Cu cât datoria e mai mare, la fel şi dobânda. E important să ştim că în 4 ani aproape s-a dublat datoria pe care fiecare dintre noi o avem.
• Guvernul are de returnat 1, 2 miliarde euro din împrumutul de la FMI şi UE în 2013.
Pe ce vom cheltui banii
• România are o datorie de 34,7% din PIB. În UE, doar trei ţări au datorie mai mică (Estonia, Bulgaria, Luxemburg), în timp ce 23 de ţări au datorie mai mare.
• Avem de plătit 10,2 miliarde euro salarii pentru personalul bugetar. Pensii – 11,1 miliarde euro avem de plătit. Avem 4,5 mil angajaţi, peste 6 mil de pensionari, e o sarcină importantă, dificilă, dar pe care ne-am asumat-o toţi.
• Investiţii – 7,8 miliarde euro, din care 2,5 miliarde euro din fonduri europene având în vedere că o treime din investitii se vor face din fonduri europene. Nu se reduce suma alocată în 2012, important e dacă îi folosim prioritizat, avem 5000 de proiecte începute şi nefinalizate.
• Fostul ministru de Finante ne-a arătat că avem proiecte pe care le putem termina în 250 de ani dacă nu le prioritizam. Fiecare cetăţean trebuie să înţeleagă că nu poate să-şi facă şi casa, să-şi repare şi maşina, să-şi ia şi haine în fiecare an.
• Cheltuieli cu bunuri şi servicii – 7,6 miliarde euro. Cheltuieli cu asistenţa socială – 4,4 miliarde euro (poate părea mult, dar este procentul cel mai mic pe care îl alocăm cheltuielilor sociale din toate statele Uniunii Europene.
• Dobânzi la credite – 2,5 miliarde euro
• Subvenţii – 1,1 miliarde euro
• Contribuţii la fondurile europene – 1,4 miliarde euro
• Alte transferuri şi cheltuieli – 2,9 miliarde euro
Cheltuieli pe domenii:
• Asigurări şi asistenţă socială – 16,5 miliarde euro, sănătate – 6,2 miliarde euro din bani publici, transporturi – 4,9 miliarde euro, educaţie şi cercetare – 4,4 miliarde euro, agricultura şi dezvoltare rurală – 3,8 miliarde euro, aici însă nu sunt incluse subvenţiile de la politica agricolă comună.
• Ordine publică şi sigranţă naţională – 2,7 miliarde euro
• Administraţia publică centrală şi locală – 2 mld euro, locuinte, servicii si dezvoltare publica – 1,5 mild euro, pentru Apărare – 1 mld euro, pentru mediu – 1 md euro, alte domenii bugetare 5 miliarde euro.
S-a terminat campania electorală
• În 2012 am reîntregit salariile în sectorul bugetar la nivelul din iunie 2010, plata a însemnat o cheltuială de 500 mil euro
• Neperceperea începând cu luna mai a contribuţiilor pentru sănătate la pensionari aînsemnat o cheltuială suplimentară de 300 milioane euro.
• Creşterea absorbtiei de fonduri europene cu 450 milioane euro faţă de 2011 a presupus sume suplimentare.
• Suntem la 23 de ani după 1989 şi cred că dacă au fost oameni care au merite speciale în acele zile, atunci ţara le poate fi recunoscătoare.
• Unul din motivele pentru care avem atât de multe datorii este pentru că avem practica de a angaja cheltuieli fără a avea bani. Am aflat zilele astea bugetul Festivalului Enescu, era important să existe şi bugetul.
• Am luat o decizie cu dl. Dragnea şi Teodorovici de a accesa fonduri europene fără a cere fonduri de la bugetul de stat.
• Nu am aprobat în cele 8 luni şi nu voi aproba alocări pe primării. Singurele hotărâri au fost cele impuse de decizia CCR privind banii pe care dl Ungureanu le-a aprobat pentru primării dar doar pentru arierate şi fonduri europene.
Reducete cheltuieli
* Se taie de la vârf. Parlamentul va avea acelaşi buget ca în 2012, în condiţiile în care numarul parlamentarilor a crescut cu peste 100.
* La guvern se reduce numărul consilierilor şi a numărului de angajaţi
* Eliminarea privilegiilor spe exemplu ale revoluţionarilor, prin reforma companiilor de stat. a autorităţilor, altor instituţii bugetofage.
* Nu se mai angajează cheltuieli fă să fie bani. Nu se aprobă investiţii dacă pot fi accesate fonduri UE.
* Stoparea cheltuielilor pe criterii politice
Datorii istorice
• Despăgubirile pentru imobile naţionalizate. România a primit 4 miliarde euro pentru Fondul Proprietatea şi 1 mld cash. La un moment dat voi cere conducerii Autorităţii Naţionale de restiturire a proprietăţii cine şi ce a primit. mai sunt solicitări care sunt evaluate la 8 miliarde euro, iar decizia Curţii Europene este că România trebuie să ia o decizie în această privinţă. Trebuie să returnăm în natură ce se poate returna, să eşalonăm despăgubirile.
• Hotarari judecatoresti pentru cadrele didactice – 770 milioane euro, avem hotarari judecatoresti pentru alti bugetari de 1,4 miliarde euro. Avem datorii ale autorităţilor locale, lucrări efectuate de 2 miliarde de euro, în sistemul de sănătate 1 mld euro şi taxa auto- 1 mld euro. Totalul este de 14 miliarde euro datorii istorice, pe care guvernul trebuie să le plătească în perioada imediat următoare.
Obiective 2013 – 2016
• Sigur că vom continua păstrarea măsurilor de reparare a inechităţilor sociale. Avem alocaţi banii pentru salarii şi pensii, dar anul 2013 nu permite şi noi creşteri de salarii şi pensii. am reparat ce s-a tăiat în 2010, dar ar fi nesustenabil să vorbim de creşterea pensiilor şi salariilor
• În continuare şi acest guvern are şansa de a avea stabilitate, personalul bugetar este alocat pe nişte criterii care nu mai corespund realităţii. Sunt zone în care avem prea puţini angajaţi, mă refer la sănătate şi domenii în care avem prea mulţi.
• Actualul guvern îşi propune şi are această posibilitate de a face o reformă reală.
• La fel sistemul social şi de colectare a taxelor – dorim o reorganizare şi restructurare fundamantală a Gărzii Financiare, controlului vamal, a institutiilor care nu trebuie să fie simpli incasatori, ci un braţ armat, un instrument de descoperire şi sancţionare a celor care trăiesc din evaziune fiscală.
• Investiţii: Se va face inventarierea tuturor investiţiilor din 2007 până acum, pentru că sunt foarte multe pe care le-am început şi nu le vom putea termina, iar pe cele cu adevărat importante le vom prioritiza.
• În privinţa modului de cheltuire a banului public vom lansa ghidul cetăţeanului.
• Până azi nu există nicio consecinţă referitoare la neregulile majore înregistrate în ultimii ani la companii precum Poşta Română, Hidroelectrica, Oltchim, ANAF, CNAS, ANRMAP, unde s-au pierdut miliarde de euro din bani publici.
Fii primul care comentează