Virgil Enătescu – o viaţă dedicată ştiinţei şi culturii

Asculta acest articol

Recenta expoziţie intitulată ”Personalitate şi performanţă la Satu Mare” a doctorului Virgil Enătescu, vernisată la Muzeul Judeţean Satu Mare, ne readuce în atenţie realizările unui savant contemporan cu noi.

Om de ştiinţă, doctor în medicină, doctor în antropologie medicală, membru al Academiei de Ştiinţe Medicale, profesor universitar, inventator şi scriitor, consilier judeţean, ;i poate că nu am enumerat toate ocupaţiile sale în care a înregistrat performanţe uneori de neegalat, Virgil Enătescu se dovedeşte a avea o vastă cultură enciclopedică, asemeni personalităţilor din perioada Renaşterii.

Am avut prilejul să particip la amintita expoziţie – un fel de bilanţ al vieţii omului de ştiinţă şi cultură, ajuns acum la vârsta senectuţii, dar în deplină putere creatoare. Efectuează zilnic consultaţii medicale, participă la simpozioane şi emisiuni televizate, acordă interviuri, scrie cărţi şi articole ştiinţifice, inventează, inovează, cercetează…

Opinia sătmărenilor despre concitadinul lor

La expoziţie au fost de faţă zeci şi zeci de sătmăreni iubitori de ştiinţă şi cultură, autorităţi, şefi de instituţii. Între ei< Adrian Ştef, preşedintele Consiliului Judeţean, Marcela Papici, viceprimar al municipiului Satu Mare, Felician Pop, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Radu Ardelean, director adjunct al Muzeului Judeţean, Găvrilă Ardelean, prorector al Universităţii de Vest Vasile Goldiş au găsit de cuviinţă să-l omagieze pe Virgil Enătescu. Cu toţii i-au adus elogii şi au remarcat capacitatea de a face performanţă la vârf şi pionierat în domenii de mare importanţă, activând în Satu Mare.

”Bine aţi venit la psihiatru!”

Dintre toate discursurile rostite la expoziţie, întrecându-se parcă în sobrietate, s-a detaşat net cel rostit de Felician Pop, spumos, plin de aluzii şi subînţelesuri, stârnind zâmbete şi rumoare. Cred că ar fi păcat să nu redăm, fie şi cu aproximaţie (după notiţe) câteva din ideile şi felul său de a etala o pildă de oratorie. Iată fragmente din cuvântul său.

”Bine aţi venit la psihiatru! Am încercat să citesc unele dintre lucrările doctorului Enătescu, precum cea despre comunicarea extraverbală. Am ruşit să parcurg şi eu şase pagini, după care am abandonat studiul.

Virgil Enătescu nu e o simplă persoană. Dacă vrei să înjuri un sătmărean, îi spui adesea ”Du-te la Enătescu!”. Sunt curios însă cum ne priveşte Enătescu pe noi, ticuri, bârfe, zvonuri… O parte a răspunsului am aflat-o când i-am citit cărţile de proză, unde apare un Enătescu mai accesibil pentru mine.

În calitatea sa de membru al PNL, el asigură igiena mintală a fiecăruia dintre noi. Cu o simplă privire ne pune la punct.

Am un complex de inferioritate când văd câte lucruri a realizat în decursul vieţii”.

O biografie instructivă

Pe o masă din sala de expoziţie, doctorul Virgil Enătescu a pus la dispoziţia publicului autobiografia sa, întinsă pe 11 pagini dactilografiate. Tot o expunere autobiografică a făcut ;i când ;i-a depănat amintirile în faţa celor prezenţi la expoziţie. Nu dispunem de spaţiul tipografic necesar pentru a reda în detaliu secvenţe din viaţa sa, a;a că ne vom limita la câteva dintre împrejurările mai semnificative, care i-au orientat viaţa pe făga;ul pe care s-a înscris încă din primii ani de viaţă.

Poate că primul eveniment de natură să îi marcheze evoluţia ulterioară a avut loc la vârsta de cinci ani, când abia învăţase să citească. Este vorba de lectura unor cărţi pentru copii, având ca subiect viaţa ;i activitatea unui inventator ;i alte biografii romanţate. Atunci s-a hotărât să se ocupe de invenţii ;i inovaţii ;i asta a făcut de-a lungul întregii vieţi.

Alte împrejurări, de natură să-i încerce voinţa, au fost date de evoluţia politică de la sfâr;itul anilor 40 ;i începutul anilor 50, perioadă dominată de influenţele ocupaţiei sovietice ;i a regimului stalinist instaurat în ţara noastră. Cum “originea socială” nu corespundea cerinţelor vremii, s-a izbit de primele obstacole, fiind respins la facultatea de medicină. Nu s-a lăsat înfrânt, ;i odată înscris la Universitatea din Cluj, a găsit o motivaţie în muncă, participând la cercuri ;tiinţifice pentru studenţi, dominat de pasiune, astfel că nu a simţit oboseala. (“E groaznic să faci în viaţă ceea ce nu-ţi place”, remarcă doctorul Enătescu).

În condiţiile ocupaţiei străine ;i a luptei de clasă, ;i-a găsit refugiu în cărţi, încercând să se ata;eze de oameni de valoare. Apoi, teatrul universitar l-a învăţat să comunice, consideră el.

După absolvire, intenţia sa era de a studia cibernetica şi de a explica mecanismele bolilor din punct de vedere cibernetic. A fost repartizat iniţial într-o circumscripţie departe de laboratoarele de cercetare, într-un sat din sudul Olteniei. Acolo ;i-a făcut stagiatura de trei ani, după care a ajuns la laboratorul clinic al Staţiunii Balneare “Buziaş”, unde a făcut primele experimente de laborator.

Pentru a oficializa cercetarea, a realizat o teză de doctorat, la profesorul Eduard Pamfil de la Clinica de Psihiatrie din Timi;oara, cea mai mare somitate a psihiatriei din perioada respectiva. “Când mi-am terminat teza, profesorul Pamfil mi-a atras atenţia că la noi în ţară nu o să putem realiza o comisie competentă pentru a o putea accepta ;i mi-a dat ideea de a trimite rezumatul tezei ;i teza la congrese internaţionale care o pot aprecia”. Primii care i-au evaluat teza au fost cei care au organizat Congresul Internaţional de Cibernetică ;i Sisteme în 1975 la Bucure;ti. Lucrarea a fost deosebit de apreciată ;i a fost tiparită în New York, în 1977. Pentru a avea ;i acceptul psihiatrilor, a trimis lucrarea la Congresul Mondial de Psihiatrie din 1977, care s-a ţinut în Hawaii la Honolulu. O altă confirmare a obţinut-o în 1976 la Congresul Internaţional de Cibernetică din Germania.

Şirul realizărilor a continuat şi îl redăm pe scurt în cele ce urmează.

Bilanţ

Virgil Enătescu a semnat şapte cărţi şi monografii, peste 350 de articole ştiinţifice, a participat la 140 de conferinţe medicale interne şi intenaţionale şi a obţinut opt brevete de invenţie.

Iată câteva din lucrurile realizate de omul de ştiinţă Virgil Enătescu, doctor în medicină, doctor în antropologie medicală, membru al Academiei de Ştiinţe Medicale, inventator şi scriitor. Invenţii expuse în sală: primul calculator de poroces medical Med 80; primul calculator grafic românesc; traductor pentru analiza scrisului; punte de analiză a vibraţiilor de presiune în timpul mersului (realizată la CEPROM Satu Mare), numeroase brevete de invenţii, rezultate ale unei activităţi de pionierat, aşa cum aveau să sublinieze unii vorbitori. Câteva cărţi de ştiinţă: Comunicarea extraverbală, Semnalul biologic, Informatica medicală, Visul, Analiza şi sinteza semnalului vocal. Cărţi de literatură: Debut întârziat, Fulgere peste timp, Oglindiri subiective, Cascada amintirilor, Dialog cu Ovidiu…

Ce cadou ne-ar putea face Virgil Enătescu? Dacă ar scrie o lucrare autobiografică, nu ar fi cu nimic mai prejos decât biografiile scrise de personalităţi de notorietate mondială precum Bertrand Russell (Autobiografie) sau Yehudi Menuhin (Călătorie neterminată), ca să nominalizez doar aceste două personalităţi de renume mondial.