Catedrala milenară Notre Dame din Paris a fost devastată de un incendiu

Asculta acest articol

Pompierii au luptat 9 ore cu flăcările. Majoritatea comorilor de artă medievală au fost salvate. S-au donat sute de milioane de euro

Pompierii au stins incendiul de la Catedrala Notre Dame din Paris, după ce s-au luptat cu focul timp de nouă ore, a anunţat marţi brigada de pompieri din Paris. Incendiul a izbucnit luni seară şi a durat timp de câteva ore, inainte ca 400 de pompieri, care au muncit cu îndemânare şi precizie pentru a evita deteriorarea în totalitate a monumentului medieval, să reuşească să aducă flăcările sub control.

Pompierii au salvat clopotele principale şi pereţii exteriori de la colaps înainte de a aduce focul sub control.

Primarul Parisului, Anne Hidalgo, a declarat că cele mai multe dintre obiectele de artă aflate în interiorul catedralei au fost recuperate.

Comandantul Brigadei de Pompieri din Paris, Jean-Claude Gallet, a declarat că pompierii au reuşit să salveze în întregime structura edificiului.

Incendiul a izbucnit la ora 18:50 (19:50, ora României) la o sursă a sistemului de încălzire al Catedralei Notre-Dame. Catedrala, monumentul istoric cel mai vizitat din Europa, a fost evacuată. Numeroase echipaje de pompieri au încercat pe tot parcursul nopţii să stingă incendiul.

Crucea și altarul au scăpat neatinse

O serie de fotografii făcute în interiorul Catedralei Notre-Dame din Paris arată gradul de distrugere de pe urma incendiului puternic izbucnit luni seara, imaginile oferind, de asemenea, o mică speranţă că edificiul va putea fi restaurat.

Edificiul este distrus aproape în întregime, dar primele imagini din interiorul clădirii arată că altarul şi crucea sa au rămas neatinse de flăcări. La nivelul boltei există o gaură uriaşă, în dreptul locului unde se afla turla, aceasta prăbuşindu-se în timpul incendiului. Echipele de urgenţă au salvat şi valoroase lucrări de artă şi obiecte religioase, inclusiv ceea ce se spune a fi coroana de spini purtată de Iisus înainte de crucificare, care era păstrată înăuntrul catedralei construite în secolele 12 şi 13.

Un oficial francez şi şeful departamentului de pompieri din Paris susţin că turnurile dreptunghiulare, puncte de referinţă ale Catedralei Notre-Dame, au fost salvate de flăcările puternice. Cu toate acestea, valoarea totală a pagubelor nu este cunoscută încă. Şeful departamentului de pompieri de la Paris a spus că datorită eforturilor neîncetate ale sutelor de pompieri flăcările nu s-au putut răspândi până la clopotniţa nordică.

Gallet spune că două treimi din acoperişul edificiului “a fost distrus”. Pompierii au anunţat marţi dimineaţa că incendiul este “sub control”. Ministrul de Interne Laurent Nunez declară că autorităţile sunt “prudente”, dar sunt într-adevăr mult mai optimiste decât la începutul operaţiunii.

Macron promite reconstruirea catedralei

Preşedintele Emmanuel Macron promite că va reconstrui monumentul istoric şi anunţă că va solicita ajutor internațional pentru restaurarea Catedralei Notre-Dame din Paris. O campanie naţională de strângere de fonduri pentru reconstruirea edificiului a fost lansată marţi, preşedintele francez apelând la ajutor din partea celor mai mari talente ale lumii.

Liderul francez a lăudat “curajul” şi “profesionalismul” pompierilor, aceştia reuşind să salveze faţada edificiului şi două turnuri importante.

Istoria milenară a edificiului

Catedrala romano-catolică Notre-Dame din Paris, situată în Arondismentul 4 al capitalei Franţei, a fost construită în perioada 1163-1345 în stil gotic. Catedrala este unul dintre monumentele emblematice ale Parisului.

Abia în secolul al XII-lea a apărut tentaţia de a străpunge, pentru a obţine mai multă lumină, zidurile groase ale arhitecturii romane, singurele capabile până atunci să reziste greutăţii boltelor masive din piatră. Trebuia construit mai sus, pentru a redistribui încărcătura boltelor în contraforturi şi a străpunge zidurile prin rozete imense, acele “roţi de foc” care difuzează lumina zilei într-o sclipire de culori.

A fost nevoie să treacă 180 de ani pentru ca Notre-Dame, ale cărei lucrări de construcţie au debutat pe vremea papei Alexandru al III-lea, în 1163, cu episcopul Maurice de Sully, să fie finalizată pe Ile de la Cité din Paris, în locul unei foste catedrale romanice. Atunci a apărut proiectul unei catedrale uriaşe, lungă de 135 de metri, înaltă de 40 de metri, o mărturie a prosperităţii relative a momentului, când foametele şi epidemiile deveneau ceva mai rare. Modificări importante, începând din 1230, au făcut ca această catedrală să treacă de la goticul primitiv la cel strălucitor: terase au înlocuit acoperişurile în pantă, iar partea superioară a contraforturilor, incluzând multe rigole, permitea evacuarea apei de ploaie.

În Renaştere, Notre-Dame îşi trăieşte viaţa, dar foarte repede oamenii încep să nu mai fie interesaţi de această artă franceză a catedralelor denumite “gotice”, un termen dispreţuitor pentru a desemna un stil “goth”, deci “sălbatic”.

Regii au ornat-o haotic, Revoluția a vrut să scape de ea

De la François I la Napoleon, suveranii francezi au continuat să îndepărteze catedrala de stilul ei original. Unii au camuflat stâlpii, alţii au ridicat uriaşe draperii şi au multiplicat statuarul baroc, cu riscul obţinerii unei lipse de armonie arhitecturală. Însă regii au continuat să celebreze la Notre-Dame marile evenimente şi victoriile lor, până în secolul al XVIII-lea, cel al Luminilor, un secol negru pentru Notre-Dame. Adepţii canoanelor, considerând că vitraliile colorate “mănâncă lumina”, au înlocuit multe dintre ele cu sticlă albă. Din fericire, au rămas vitraliile din rozete.

Odată cu Revoluţia Franceză, a început ireparabilul. Notre-Dame a fost închisă, naţionalizată, profanată, jefuită sistematic, scoasă la vânzare ca simplă masă de materiale de construcţie, iar statuara ei galerie a regilor, de pe faţadă, a fost decapitată.

Catedrala a fost “cârpită” pentru a celebra Concordatul (1802), înscăunarea lui Napoleon (1804), dar 1831 a fost anul marii vandalizări. Sacristia şi odoarele au fost jefuite, vitraliile au fost sparte, arhiepiscopia a fost devastată.

Romanticii au fost emoţionaţi de acest destin trist, iar Victor Hugo reuşeşte să înalţe dintr-o dată conştiinţele publicând romanul “Notre-Dame de Paris”.

Renovările din veacul XIX, distruse de foc

Resurecţia edificiului este începută de arhitectul Eugène Viollet-le-Duc, care, mai bine ca oricare altul, îi înţelege funcţionalitatea, structura, şi o restaurează (1844-1864), respectându-i materialele, stilurile şi epocile prin care a trecut. Însă multe din adăugirile lui au pierit în incendiul de acum, inclusiv turla în formă de săgeată.

Minora consolare ar fi așadar că partea de sus care a ars reprezintă adăugirile din sec. XIX ale lui Viollet-le-Duc și că Notre-Dame era o ruină hâdă în momentul în care, înainte de restaurare, Victor Hugo își scria romanul cu celebrul cocoșat Quasimodo.

Catedrala a scăpat nevătămată din cele două războaie mondiale. Între anii 1990 şi 1992, marea orgă, devenită în secolul al 20-lea cea mai celebră din lume, a făcut obiectul unei restaurări de amploare. De asemenea, a avut loc o mare campanie de curăţare a faţadei vestice, care a durat zece ani, dezvăluind, în anii 2000, monumentul în adevărata sa splendoare.

Miliardarii donează bani pentru reconstrucție

Miliardarii de lux ai Franţei au promis 300 de milioane de euro pentru reconstrucţia catedralei. François-Henri Pinault, preşedinte şi CEO al grupului Kering care deţine brandul Gucci, şi tatăl său, François Pinault, vor dona 100 de milioane de euro din compania Artemis.

Rivalii lor, familia Arnault, au ieşit doar la câteva minute distanţă şi au anunţat că vor da 200 de milioane de euro şi vor pune la dispoziţie expertiza şi resursele arhitecturale şi de design pe care le au prin intermediul grupului de lux LVMH, care cuprinde branduri precum Louis Vuitton şi Moet. Familia Bettencourt-Meyers, acţionar principal al companiei L’Oréal, precum şi gigantul cosmeticelor au anunţat marţi o donaţie totală de 200 de milioane de euro pentru refacerea catedralei.

Mobilizare europeană

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a îndemnat marţi celelalte 27 de state membre UE să participe la reconstrucţia Catedralei Notre-Dame de Paris. ”Ştiu că Franţa ar putea să o facă singură, însă ceea ce este în joc aici este mai mult decât simplul ajutor material. Incendiul de la Catedrala Notre-Dame ne-a făcut din nou să conştientizăm faptul că suntem uniţi de ceva mai important şi mai profund decât nişte tratate”, a spus el. Primarul general al Bucureștiului, Gabriela Firea, anunţă, într-o scrisoare transmisă primarului oraşului Paris, Anne Hidalgo, că-şi va dona 10% din salariul pe următoarele trei luni pentru reconstrucţia Notre Dame.