Asculta acest articol…. în cele mai multe țări europene, încă din secolul al XVI-lea. Obiceiul de a rezerva o zi pentru a face farse inofensive aproapelui a fost relativ obișnuit în lume din punct de vedere istoric.
O explicație a originii zilei păcălelilor este aceea că în anul 1564 regele Carol al IX-lea al Franței ar fi mutat sărbătorirea Anului Nou de pe data de 1 aprilie pe data de 1 ianuarie. Întrucât la vechiul An Nou (1 aprilie) se obișnuia să se împartă cadouri, s-a continuat împărțirea de cadouri și după anul 1564, dar sub forma unor farse și glume nevinovate.
Deși originile zilei păcălelilor nu sunt cunoscute, există multe teorii în jurul ei.
O asociere disputată între 1 aprilie și păcăleală este în Povestirile din Canterbury (1392) de Geoffrey Chaucer. În „Povestea preotului călugăriței”, un cocoș vanitos pe nume Chauntecleer este păcălit de o vulpe pe „De când martie a început treizeci de zile și două”, adică 32 de zile de la începutul lunii martie, adică 1 aprilie. Cu toate acestea, nu este clar dacă Chaucer se referea la 1 aprilie, deoarece textul „Povestea preotului călugăriței” mai spune că povestea are loc în ziua în care soarele este „în semnul Taurului avea runa y Douăzeci de grade și unu. ”, care nu ar fi 1 aprilie. Savanții moderni cred că există o eroare de copiere în manuscrisele existente și că Chaucer a scris de fapt, „Syn March a dispărut”. Dacă da, pasajul ar fi însemnat inițial la 32 de zile după martie, adică 2 mai, aniversarea logodnei regelui Richard al II-lea al Angliei cu Ana de Boemia, care a avut loc în 1381.
În Țările de Jos, originea Zilei păcălelilor din aprilie este adesea atribuită victoriei olandeze din 1572 în capturarea lui Brielle, unde ducele spaniol Álvarez de Toledo a fost învins. „Op 1 april verloor Alva zijn bril” este un proverb olandez, care poate fi tradus prin: „La 1 aprilie, Alva și-a pierdut ochelarii”. În acest caz, „bril” („ochelari” în olandeză) servește ca omonim pentru Brielle (orașul în care s-a întâmplat). Această teorie, totuși, nu oferă nicio explicație pentru sărbătorirea internațională a Zilei păcălelilor din aprilie.
Ziua de 11 aprilie este dedicată Sfântului Antipa, despre care oamenii din popor cred că vindecă durerile de dinți și măsele. Sfântul Antipa s-a rugat pentru cei care îi vor face pomenire să fie feriți de patimi și de alte boli, între care și nesuferita durere a dinților.
Ornitologii, dar şi iubitorii de natură şi păsări, sărbătoresc în fiecare an, la 1 aprilie, Ziua internaţională a păsărilor, evenimentul marcând reîntoarcerea păsărilor din zonele unde au iernat. Totodată, evenimentul are ca scop conştientizarea de către public a nevoii de a proteja păsările prin ocrotirea habitatelor lor.
Una dintre cele mai timpurii măsuri de protecţie a păsărilor a fost luată în timpul domniei lui Henric al VIII-lea în Anglia. În 1534 a fost emis un act care susţinea ”viaţa păsărilor sălbatice” prin protejarea ouălor de stârci, lopătari sau dropii. În secolele XVIII şi XIX, alte ţări, precum Olanda şi Germania au emis o serie de legi ce protejau anumite specii de păsări.
La 19 martie 1902, o Convenţie Internaţională pentru protecţia păsărilor utile pentru agricultură a fost semnată la Paris, de către reprezentanţii a 13 ţări europene. Aceasta a fost unul dintre primele documente ecologice, prin care se proteja natura, respectiv păsările, potrivit aspbirds.ro.
Convenţia a fost ratificată la 6 decembrie 1905 şi a intrat în vigoare la 1 aprilie 1906. La 18 octombrie 1950, tot la Paris, a fost semnată o altă Convenţie internaţională privind protecţia păsărilor, care a înlocuit documentul precedent.
Ziua Internaţională a Păsărilor este marcată în cadrul programului UNESCO sub titulatura “Omul şi biosfera”, şi are ca semnificaţie nu doar semnarea convenţiei, ci şi perioada de migrare a păsărilor din iarnă spre primăvară, scopul fiind acela de a educa nevoia şi grija oamenilor pentru păsările sălbatice.
CITEȘTE ȘI:
Germania aprobă legalizarea parțială a canabisului din 1 aprilie
Fii primul care comentează