Câţi angajaţi străini sunt la firmele din judeţul Satu Mare?

Asculta acest articol

În ultima perioadă, pe străzile din Satu Mare şi nu numai, putem vedea tot mai mulţi cetăţeni asiatici care vin să muncească în România.

Numărul lor este în creştere, de vreme ce tot mai multe firme româneşti duc lipsă de forţă de muncă. Pe anul 2023, Guvernul a aprobat un contingent de 100.000 de lucrători străini, având în vedere că 300.000 de locuri de muncă au fost declarate vacante de angajatori.

Situaţia nu este diferită în judeţul Satu Mare. Multe firme au apelat la agenţii de recrutare pentru a aduce la muncă persoane din afara Uniunii Europene. Conform datelor primite prin bunăvoinţa directorului Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Satu Mare, Cristian Sasu, în Registrul General de Evidenţă a Salariaţilor sunt 1057 contracte de muncă active şi 969 de salariaţi activi.

Lista ţărilor de provenienţă şi domeniile de angajare

Cele mai multe persoane străine angajate în judeţul Satu Mare sunt din Sri Lanka – 183, deşi numărul contractelor de muncă este mai mare pentru cei veniţi din Bangladesh – 227. Vom enumera în continuare numărul angajaţilor străini, cu referire strictă la numărul de salariaţi, conform datelor de la Inspecţia Muncii Satu Mare: Bangladesh – 158, Ucraina – 130, Nepal – 112, Ungaria – 83, Pakistan – 62, India – 38, Egipt – 32, R. Moldova – 21, Italia – 28, Germania – 22, Guineea – 12, Serbia – 14, Turcia – 9, China – 8, Albania – 7, Austria – 7 , Spania – 3, Slovacia – 3. În listă sunt mai multe ţări cu 1-2 angajaţi, pe care nu le mai menţionăm.

În ce priveşte ocupaţiile acestor străini, vă prezentăm o listă cu domeniile în care sunt angajaţi. Lucrări de construcţii – 172 angajaţi, fabricarea prin tricotare sau croşetare a articolelor de îmbrăcăminte – 83, comerţ cu piese şi accesorii de maşini – 94, producţia de băuturi răcoritoare – 60, croşetare – 54, fabricarea altor produse din cauciuc – 54, restaurante – 45, fabricarea de mobilă – 40, cultivarea cerealelor – 31, fabricarea pâinii şi a produseor de patiserie – 26, fabricarea articolelor din material plastic – 25, întreţinerea şi repararea autovehiculelor – 20, transporturi rutiere de mărfuri – 17, comerţ cu ridicata – 16, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte – 13, lucrări de instalaţii electrice – 12, lucrări speciale de construcţii – 12, tratarea şi eliminarea deşeurilor nepericuloase – 10, prelucrarea cărnii de pasăre – 8, fabricarea altor produse manufacturiere – 8.

Acomodarea asiaticilor în Satu Mare

Am vorbit şi cu doi angajatori sătmăreni despre angajaţii veniţi din ţările asiatice.

Prin bunăvoinţa patronului spălătoriei Philadelphia, Oliver Kocsis, i-am şi fotografiat pe cei 6 angajaţi care munceau la spălat de maşini: Vipul Priyalal (din Sri Lanka), Mansot Singh şi Sham Lal (din India), Prakash Thapa, Darun Kaway şi Hem Narayan Chaudry (din Nepal). Ei spun că s-au acomodat, le place în România şi ar dori să practice şi diferite sporturi. Este adevărat, aproape în fiecare seară, pe malul Someşului din cartierul Micro 16, pot fi văzuţi câţiva zeci de asiatici care vin să joace fotbal pe terenul amenajat în zona inundabilă.

Fostul deputat Ioan Holdiş, administratorul unei firme de producere a maselor plastice, ne-a relatat că a avut 5 angajaţi, dintre care însă doi au fugit în Europa de Vest.

Au mai rămas un inginer şi doi subingineri din Bangladesh, care sunt angajaţi de mai mult de un an de zile. “Soluţia nu este să căutăm muncitori din afară, ci să-i atragem pe românii noştri să se întoarcă să muncească acasă”, a declarat Ioan Holdiş. “Eu nu am încredere în asiaticii care vin Europa pentru o viaţă mai bună. Ei află că în Vest se trăieşte mai bine, şi încearcă să ajungă acolo prin diferite mijloace. Sunt patroni care s-au trezit peste noapte că le-a dispărut forţa de muncă, au pierdut contracte, nu se poate aşa”, a subliniat Ioan Holdiş.

Cert este că asiaticii încep să facă parte încet – încet din peisajul cotidian sătmărean şi nu ne rămâne decât să ne obişnuim cu ei, atâta vreme cât vor fi paşnici şi vor încerca şi ei să se încadreze în specificul nostru naţional. Locuitorii din cartierele 14 Mai şi Solidarităţii văd adesea printre blocuri asiatici care fac video-chat cu familia, arătându-le locaţia în care se află. Unii sunt veniţi de 4 ani în România, şi au reuşit să se integreze cu succes în spaţiul nostru multietnic.