Image 1
Image 2
Postare ( Sablon)

EVENIMENT ÎN SATU MARE

125 de ani de la înființarea Grădinii Romei

Grădina Romei din Satu Mare a îmbrăcat pe data de 17 octombrie veşminte de sărbătoare pentru că, în acea zi, sătmărenii au sărbătorit ziua ei. 
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Pe lângă cei 125 de ani de existență a grădinii, au fost comemorați tot atâția ani de la moartea creatorului ei Kiss Gedeon, dar și aniversați 200 de ani de la naşterea acestuia.

 

Cele trei evenimente au fost sărbătorite din iniţiativa Asociaţiei ,,Copacul vieţii”, iniţiativă îmbrăţişată de către Primăria Satu Mare, de Centrul Județean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale precum şi de Fundația Identitás împreună cu care, a fost posibil ca aceste trei evenimente să rămână mult timp de acum încolo în memoria sătmărenilor.
Evenimentul a început în sala de conferință a Casei Verzi unde, Elisabeta Békéssy, președintele Asociației Ecologice și Umanitare „Copacul vieții”, a adresat cuvinte de bun venit participanților la eveniment, a prezentat succint istoricul celor două obiective realizate în ultimii 18 ani, reabilitarea fostei băi comunale și ridicarea statuii lui Kiss Gedeon.
După care, redactorul publicației „Szamos”, Elek Görgy a continuat prezentarea istoricului parcului Grădina Romei, iar istoricul Bura László care din păcate nu mai este printre noi, a transmis prin intermediul înregistrării video realizată la dezvelirea bustului lui Kiss Gedeon din 20 decembrie 2010, istoricul parcului Grădina Romei. Primarul municipiului Satu Mare, Kereskényi Gábor, a prezentat în continuare realizările din Grădina Romei și planurile de viitor prin care se dorește extinderea spațiilor verzi pentru a asigura locuitorilor starea de bine.

 

Dincolo de momentele de comemorare, expoziţia de pictură realizată de Tillinger Ștefan, cea de fotografii realizată de voluntarul asociației Belecciu Costel, cea de lucrări de artă expuse de elevii Liceului de Arte „Aurel Popp” sub coordonarea profesoarei Lepedus Ildikó, momentele cultural artistice susținute de eleva Lepedus Rózsa Mária care a interpretat o piesă la vioară, iar Loga Szilárd elev la Liceul Kölcsey Ferenc care a recitat o poezie, depunerile de jerbe de flori la statuia lui Kiss Gedeon, plantarea arborelui de lalea şi dezvelirea pietrei memoriale sfinţite de părintele Kovács Sándor, vor rămâne clipe memorabile pentru toţi cei care au participat la eveniment.
Pentru a marca acest moment s-a plantat un Arbore de Lalea și s-a dezvelit o placă memorială.

Declarația primarului Kereskényi Gábor

 

,,Sunt oameni care îşi lasă amprenta definitiv asupra comunității. Sunt oameni care schimbă o comunitate. Gedeon Kiss a marcat istoria orașului nostru, a lăsat o moștenire care trebuie transmisă mai departe. De aceea, în ultimii 7 ani am încercat să schimbăm fața acestui minunat parc, care avea o imagine tristă. Am pavat aleile, am montat mobilier urban nou, am înlocuit gardul care împrejmuiește Grădina. De asemenea, am redeschis publicului larg Casa Verde unde organizăm expoziții, evenimente și workshop-uri. Planurile noastre de reabilitare a parcului nu se termină aici. Dorim să revitalizăm întreaga zonă. Am încercat să găsim soluții la cea mai deranjantă problemă cu care ne confuntăm. Chiar dacă e dificil, fiiind mulți cei care ne pun piedici. Cei care nu vor să ne ajute, îi rugăm măcar să nu ne încurce. Grădina Romei va rămâne bijuteria orașului și pe viitor, iar moștenirea lui Gedeon Kiss o vom transmite mai departe generațiilor viitoare!”, a declarat primarul municipiului Satu Mare, Kereskényi Gábor.

 

Organizatorii doresc să mulțumească prin intermediul cotidianului nostru tuturor participanţilor la sărbătoare, precum şi celor care au contribuit la succesul evenimentului de aniversare a Grădinei Romei – bijuteria oraşului nostru.

Postare ( Sablon)
Postare ( Sablon)

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Larisa Matei

Asculta acest articol Data naşterii: 22 mai 1995, zodia gemeni Studii: Colegiul Naţional ”Ioan Slavici”, profil filologie-bilingv