Asculta acest articolIeşiţi din constrângerile sistemului ceauşisto-securist, oamenii îşi căutau noi rosturi în viaţă.
Devalorizarea leului, tot mai accentuată pe măsură ce capitalismul devenea tot mai sălbatic, a făcut posibilă apariţia jocului piramidal Caritas. Mulţi şi-au pierdut atunci micile rezerve de bani la jocul inventat de Ioan Stoica, la Braşov, prin 1992, dar se vede că încă de atunci Clujul atrăgea ca un magnet, aşa că jocul înmulţirii banilor de opt ori s-a mutat în oraşul păstorit acum de Emil Boc. Caritas a fost pentru Cluj un fel de Untold aducător de bani.
Şi totuşi, sunt multe diferenţe. Săracă în primii ani de după căderea regimului comunist, lumea era mult mai încrezătoare într-un viitor mai bun. Ion Iliescu şi PDSR câştigaseră la scor şi alegerile din 1990, dar şi pe cele din 1992. “Solstiţiu”, apoi “Informaţia Zilei” a ales calea jurnalismului de opoziţie, aşa cum îi stă bine presei independente.
Povestea acestui produs de hârtie începe în noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989. Revoluţie, revoltă, haos, vid de putere. “21/22: Cine-a tras în noi?” Nu ştim nici după 33 de ani de la noaptea cea mai lungă, a solstiţiului de iarnă din îndepărtatul an 1989 cine au fost teroriştii. Un grup de scriitori, chiar în acea noapte, plănuiesc să scoată o publicaţie. Nu ştiu cum să procedeze, de la cine să ceară o aprobare. Pur şi simplu pleacă la tipografie, plătesc 2500 de lei şi scot pe piaţă săptămânalul SOLSTIŢIU. Numele l-a propus scriitorul Ilie Sălceanu.
Îl contactăm pe venerabilul istoric literar Nae Antonescu, expert în presa interbelică. Este mentorul micului grup, destul de divers: Dumitru Păcuraru (redactor şef), Ilie Sălceanu (redactor şef adj.), Ioan Nistor, Ion Baias, Corneliu Balla, Paul Hărăguş, George Achim, Cornel Munteanu, Bogdan Ciurică, Ionel Silaghi. În fruntea tuturor, prin sfaturi şi direcţie editorială: Nae Antonescu. Este o publicaţie anti-FSN. Cu simpatii naţional-ţărăniste, publică în primele numere corespondenţi de prestigiu, scriitori, critici literari, istorici, preoţi, profesori: Alexandru Zotta, Doru Radosav, Emil Matei, Ion Negoiţescu, Aurel Gurghianu, Eugen Uricaru, Liviu Antonesei, Lucia Negoiţă, Dorin Sălăjan, Alexandru Pintescu, Pan Izverna etc.
Ne trimite o telegramă Geo Bogza: “Vă binecuvântez din toată inima”.
Domnul Nae Antonescu reînvie “Cronica măruntă”, una dintre cele mai citite rubrici din presa interbelică, dar susţine şi o rubrică la zi: “Revizuiri necesare”. Dumitru Păcuraru îşi intitulează editorialul de direcţie “Ciuma roşie”. Redactorii şi colaboratorii revistei se alătură şi semnează “Proclamaţia de la Timişoara” lansată de grupul de la Timişoara condus de regretatul George Şerban.
Numărul 100 al publicaţiei este sărbătorit cu fast, salutat de seniorul Corneliu Coposu, de redactori de la Europa Liberă, de prieteni şi scriitori din ţară. Ne salută chiar şi noul comandant al SRI, colonelul Negreanu. “O publicaţie axată pe critica puterii…”. După evenimentele de la Târgu Mureş, din 15 martie 1990, D. Păcuraru publică “O scrisoare deschisă către noul director al SRI, Virgil Măgureanu.” Tot în anul 1990 ia fiinţă editura Solstiţiu. Tipăreşte cărţi diverse, semnate, printre alţii, de Vladimir Tismăneanu, Cristian Bădiliţă şi alţii. Pe lângă alte publicaţii, noul grup media tipăreşte revista RALUCA, în memoria Ralucăi, fiica scriitorului şi jurnalistului Dorel Sălăjan, împuşcată la Revoluţie.
1993. Anii de ucenicie au luat sfârşit. An de cotitură în activitatea publicistică. Împreună cu Ion Cristoiu, în parteneriat profesional cu Evenimentul Zilei, săptămânalul “Solstiţiu” devine cotidianul Informaţia Zilei. “Informaţia Zilei”, în scurtă vreme, devine lider de piaţă. Poziţie pe care şi-o păstrează de 30 de ani. Dar întrebarea este dacă jurnalismul independent mai are viaţă lungă. Politicienii s-au şmecherit, partidele acţionează ca nişte grupuri de interese. Ce să mai sărbătoreşti când lumea a devenit un haos? Şi totuşi, fără mare fast, rememorarea acelor vremuri este o datorie de onoare, şi o sarcină profesională pe care ne-o vom asuma în săptămânile viitoare.
Achiziționează ziarul “Cronica Sătmăreană”, fostul ziar apărut în anul 1968, ca organ al partidului comunist.
Deşi independent politic, redactorii având interdicţia de a se înscrie în vreun partid politic, susţine candidaţii partidelor de dreapta, respectic PNŢCD şi PNL. Care, la nivelul judeţului Satu Mare, câştigă alegerile parlamentare şi locale din 1996.
Devenit incontestabil lider de piaţă, după alegerile din anul 2000 ziarul se extinde. Apare cotidianul “Informaţia de Maramureş” şi “Informaţia de Duminică”. Susţine în continuare revista literară Poesis. Urmează revista Poesis internaţional. Activitatea grupului se diversifică, prin suplimente “Sănătate şi Frumuseţe”, “Showbiz -TV”. Un nou titlu în palmares: “Szatmari Hirlap”, cotidian în limba maghiară.
A doua publicaţie în limba maghiară, după “Szatmari expres”. “Informaţia Zilei” are tipografie proprie. Tipăreşte publicaţia în limba germană “Scwabenpost”.
2008. O nouă investiţie mass-media: se lansează postul regional de televiziune “Informaţia TV”.
Despre presă este valabil proverbul latin “Ne puero gladium”. Nu da sabia în mâna copilului. Jurnaliştii care s-au perindat şi s-au format profesional în redacţia “Informaţia Zilei” au ştiut folosi cum se cuvine arma care este presa. Mulţi dintre ei, trecuţi prea devreme la cele veşnice, merită evocaţi. Ceea ce vom şi face în zilele următoare.
