Asculta acest articolCu toate ca moartea ideologiei a fost decretata acum cateva decenii, partidele politice defileaza in continuare standardele ridicate triumfator deasupra alegatorilor. Stanga isi clameaza mai timid valorile, cel putin in Romania. Dreapta, dimpotriva. Nu trece o singura zi fara ca PDL sa nu ceara insistent coagularea dreptei. PNL, acuzat ca s-a aliat cu un partid socialist, demonstreaza la randul lui ca el este adevaratul purtator al valorilor dreptei.
Cele doua partide, foste aliate pentru alegerile din 2004, pe atunci unul de dreapta si altul de stanga, nu inceteaza sa se sicaneze pe probleme marunte.
S-a ivit insa o ocazie concreta care contribuie la clarificarea diferentelor dintre cele doua curente. Astfel dreapta vrea sa privatizeze CUPRU MIN, sa dea in exploatare Rosia Montană si gazele de sist. Stanga nu vrea acest lucru. Diferenta o face insusi presedintele Traian Basescu. Bazandu-se pe acest exemplu, el face diferenta dintre ce inseamna stanga si ce inseamna actiunea de dreapta. Stanga vrea ca rezervele respective sa ramana in tara, dreapta vrea ca ele sa fie exploatate de marele capital international, iar tara sa beneficieze de crearea locurilor de munca, de taxe si impozite. Mai clar de atat nu se poate.
Acestea fiind explicate, ar trebui sa ne asteptam la o despartire a apelor de uscat. O parte din electorat sa se alinieze in spatele PDL, iar alta parte in spatele USL. Acest exemplu zdrobitor, teoretic, ar trebui sa descalifice PNL ca forta de dreapta.
Situatia nu se prezinta asa. De unde putem trage concluzia ca electoratul are alte criterii de apreciere si dezapreciere a activitatii partidelor politice.
Rezultatele unui sondaj recent aratau ca in Romania de azi doar vreo 16% dintre alegatori se declara de dreapta, si cam tot atâtia de stanga. Ce concluzie tragem din aceste date? In primul rand vedem ca PDL si PNL se bat pentru un bazin electoral redus, de doar 16%. In schimb, PSD se pare ca a inteles ca este pierdere de vreme sa bati moneda pe identitatea de stanga, si apeleaza la alt gen de lupta politica. PSD sta confortabil pe un bazin electoral de 30-36% de foarte multi ani, de pe vremea lui Ion Iliescu si Adrian Nastase. PDL si PNL oscileaza.
Impreuna au castigat peste 30%, dar PDL a obtinut si singur acelasi scor. Prin urmare, cele doua partide in cel mai bun caz se bat pentru un electorat care se poate intinde pana la cel mult 35-40%. Este posibila o alianta intre ele? Desigur, cu riscuri mari. Fara un partid complementar, dar si fara un presedinte provenit din randul lor, nu-si pot permite sa se proiecteze la guvernare. O alianta cu un PSD stabil din acest punct de vedere are o logica. Dintr-un foc ai 30-35% din electorat. Mai sunt necesare doar 15-20 de procente pentru a forma o majoritate.
Simpla analiza, datele strict aritmetice rezultate in urma alegerilor din trecut le arata calea pe care o pot urma partidele politice si in acest an. Din punctul de vedere al alegatorilor, 2012 nu are cum sa fie foarte diferit fata de 1996, 2000, 2004 si 2008. Jucatorii sunt aceiasi. O parte dintre liderii din trecut sunt inca in activitate. Ce s-a schimbat din perspectiva electoratului? Este treaba partidelor, a strategilor, a candidatilor, sa afle si sa actioneze in consecinta. Stanga si dreapta nu sunt operationale, mai cu seama in cazul alegerilor locale.
Fii primul care comentează