Otita medie, una dintre bolile frecvent întâlnite la copiii de până în 3 ani

Asculta acest articol

Otita medie este, după pneumonie, boala copilăriei care îi îngrijorează cel mai mult pe părinţii din România, însă mijloacele de prevenţie moderne şi efectele lor sunt foarte puţin cunoscute şi utilizate, rezultă dintr-un studiu al companiei GlaxoSmithKline (GSK) România, realizat de compania de cercetare de piaţă ISRA Center.

Astfel, cea mai mare parte a mamelor intervievate au considerat durerea ca fiind cel mai grav aspect al acestei boli frecvent întâlnită la copiii de până în 3 ani, aceasta fiind urmată de febră şi probleme cu somnul.

Otita – sau infecţia urechii medii – provoacă durere şi suferinţă copiilor şi poate duce chiar la complicaţii grave, precum afectare auzului.

La întrebarea “Ce metode de prevenire a infecţiei cunoaşteţi?”, cea mai mare pare a mamelor ai căror copii au avut otită (63%) a răspuns în primul rând “Îmi feresc copilul de frig”. Însă, în cazul mamelor ai căror copii au avut otită şi iau în calcul imunizarea celui mic prin vaccinare, aceasta este privită ca o opţiune pentru a evita un nou episod al infecţiei, au declarat peste jumătate dintre mamele intervievate. Potrivit studiului, numai 2 din 10 mame şi-au vaccinat copiii – imunizarea copiilor prin vaccinare reprezentând totuşi metoda de prevenire a otitei (generată de pneumococ) recomandată de Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, vaccinurile pneumococice conjugate sunt aprobate pentru imunizarea în vederea prevenirii bolilor invazive, a pneumoniei (aprobarea fiind diferită de la ţară la ţară, în funcţie de opinia agenţiilor de reglementare) şi a otitei acute medii cauzate de tulpinile vaccinare de pneumococ la sugari şi copii, de la 6 săptămâni de viaţă până la 5 ani.

În România, vaccinarea anti-pneumococ este disponibilă de mai mult timp pentru a creşte protecţia împotriva bolilor pneumococice invazive precum meningita şi bolilor pneumococice non-invazive, precum otita – câteva zeci de mii de copii fiind imunizaţi până acum împotriva efectelor pneumococului. Costul vaccinării împotriva pneumococului în România este suportat însă de către părinţi, în timp ce multe dintre ţările din vecinătatea României, cum sunt de exemplu Bulgaria, Polonia sau Grecia, au inclus deja vaccinarea anti-pneumococ în programele naţionale.

Mai mult, conform raportului epidemiologic al OMS, publicat în îanuarie 2012, introducerea vaccinării împotriva infecţiei cu pneumococ a dus la un declin al bolilor pneumococice invazive (pneumonie, meningită, bacteriemie) la copiii sub 5 ani, precum şi cei de peste 5 ani, în toate centrele în care s-a desfăşurat analiza. Pentru meningită, cel mai grav sindrom al infecţiei cu pneumococ, a fost evident la 3-4 ani după introducerea vaccinării că numărul cazurilor de meningită determinată de tulpinile vaccinale şi de cele non-vaccinale la copiii sub 5 ani a scăzut. Totodată, a scăzut cu aproximativ 75% şi numărul cazurilor de meningită determinată de toate serotipurile la copiii cu vârsta de peste 5 ani.

Conform studiului realizat în România de ISRA Center, mamele au declarat că printre motivele de a refuza vaccinarea se află, în egală măsură, covingerea acestora că vaccinul „nu are efect” (29%) şi “teama faţă de reacţiile adverse” (28%), urmată de afirmaţia că “mamele ştiu şi pot să poarte de grijă copiilor” (16%). Pentru mamele care nu şi-au vaccinat copilul împotriva otitei şi indecise în privinţa vaccinării (28% dintre respondenţi) motivele ţin de faptul că “nu au toate informaţiile” (30%) sau pentru că „nu ştiu dacă vaccinarea este cu adevărat eficientă” (26%).

Studiul a fost realizat pe un eşantion reprezentativ de 203 respondenţi din Bucureşti, Timişoara şi Cluj-Napoca, mame cu copii care au avut otită precum şi mame ai căror copii nu au avut episoade de otită.